De multe ori sunt mai omenosi si mai civilizati decat unii de la oras. Toata treaba e sa-i iei usor, cu calm si fara aere de "orasean". O tigarusca, un pahar de bere rece si aiaie. De la un cioban poti afla lucruri legate de zona respectiva, iti poate asigura paza daca vrei sa pleci, te ajuta in caz ca ai nevoie, etc. Tot el te scoate din mocirla pentru ca il stie pe X din sat care are tractor s.a.m.d. In cazuri mai nasoale, sa fi praduit, e un ajutor de nadejde,
Pentru ca toate sa se intample, trebuie sa ai obraz subtire, cum am zis. Un fagure cu miere, un pachet de tigari, etc. La randul sau iti va da rasplata, un cas, o branza proaspata, un bulz, un umar cand ai varsati.
Asta ar trebui sa se intample cu orice om, indiferent ca-i cioban, frizer, inginer sau profesor. Uniunea se numeste omenie.
Partea mai delicata acum.
Daca e stana de oi, inseamna ca trebuie sa te orientezi la flori ce cresc peste 1m(copaci/arbusti). Oile sunt masini de tuns iarba.
Daca e stana de capre, e bine, ca alea nu mananca orice si oricum.
PS: Prin Noiembrie am ajuns la manastirea Bran. Frig de-mi tremurau planetarele. Doi ciobani pe langa stana, se sprijineau in bate. Nevasta-mea alapta in masina. Cobor sa fumez o tigara si sa fac niste poze. Usor usor ajung langa ciobani. Intram in vorba, aprind si ei cate o tigara, chestii-trestii.
Unul mai in varsta, la vreo 55 de ani(aproximatia mea) vorbea perfect gramatical. Deja imi dadea cu virgula.

Avea o vorba blajina asa, de ziceai ca-i calugar. La un moment dat zice: "Eu m-am saturat de oras, nu vedeti ce viata frumoasa e aici in munte? Ce aer, ce privelisti, in natura...Sa stiti ca eu am fost profesor universitar. Am abandonat absolut tot si m-am facut cioban. Mai am un apartament dar sta un nepot in el, cred ca il las lui. Aici am intinerit cu 20 de ani si nu mai plec, aici vreau sa mor."
Morala e simpla, o stiti si voi.

Chiar daca va trăi printre găini,o privighetoare nu va cotcodăci niciodată.