In fiecare oras (cel putin aici in Vest), exista si clinici private unde esti tratat super. Din pacate:
1. Costa mult pentru buzunarul omului obisnuit;
2. Majoritatea medicilor ce lucreaza acolo, mai lucreaza si la policlinicile sau spitalele statului, de unde isi trimit pacienti si uneori chiar isi rezolva de oarece materiale. Depinde daca e cabinetul lor particular sau sunt angajati.
3.Uneori exista un adevarat sabotaj al spitalelor de stat, in scopul indreptarii pacientilor spre cele particulare. La stat, ori cotizezi cu bacsisuri grase, ori esti tratat ca un paria. Desigur, exista si exceptii, dar cum va spun...sunt exceptii.
Situatia insa este absolut firesca si e doar rezultatul unor stari de lucru si nu pentru-ca medicul roman ar fi mai inuman decat altii. Se cheltuie sume uriase in sanatate, dar personalul medical are salariu de mizerie. Si altii au salarii de mizerie...
Asa ca fiecare, acolo unde poate, o intoarce cumva in favoarea sa. Dascalii au si ei salarii de mizerie. La scoala isi fac datoria -respecta programa- dar in particular dau meditatii, unde fac acelasi lucru ca la scoala. Numai ca la alt nivel!
Politaiul ala care mai inchide ochii, poate are si el copii acasa si leafa lui tot de mizerie este.
Saracia genereaza coruptie! Statul este sarac!
Cum naiba sa nu fie sarac, din moment ce si-a vandut fabricile la preturi la care numai fierul si terenul valora mai mult? Petrolul s-a dus, vapoarele s-au dus, minele s-au inchis, energia au luat-o "baietii destepti" ...banci nu mai avem, telefonele sunt grecesti etc
Candva politia economica se ocupa si de intreprinderi, ba mai exista si "securistul" intreprinderii. N-au fost inlocuiti cu nimic care sa pazeasca avutia statului, iar de la stat a furat cine a putut. Pana a avut statul ce vinde si ce privatiza, a mai fost cum a mai fost. Cand nu mai are ce...atunci sa vezi impozite si haituiala.
Asta nu scuza incompetenta sau neglijenta medicilor care trebuiau sa trateze bietul copil. Putea fi copilul meu sau al oricaruia dintre noi. Insa indirect, la intreaga situatie si statul are partea lui mare de vina.
Cum se explica multimea de lucruri evidente pentru majoritatea oamenilor, pe care par sa le inteleaga si cei de la guvernare cand nu sunt la guvernare, iar in momentul in care ajung acolo, parca ar fi forta de ocupatie ostila ce nu urmareste decat distrugerea economiei?
Le impune cineva din afara? Exista un mecanism psihologic al stricarii la cap in momentul in care ajungi la putere? Arme psihotronice

? Blesteme?
Ceva-i putred in Danemarca! Tre` sa fii orb sa nu vezi si apoi ai de ales in a te intreba daca esti prost ca nu pricepi sau incepi sa pricepi si te intrebi daca nu cumva devii paranoic!
Fiti siguri ca pentru un caz din asta ca al acestui copil, ajuns la cunostinta publicului, exista alte multe -poate zeci- de care habar n-avem.
Situatie! Judecati voi daca e normal sau nu:
Moare mama! In spital, cancer etc Dusa la autopsie. Solicitam sa nu-i mai faca autopsie, vrem sa o luam si sa-i facem inmormantarea. Nu se poate, dar daca...
Medicul autopsier are firma de pompe funebre. Daca facem inmormantarea cu firma lui, totul merge ca pe ata. Altfel, poate sta acolo si o saptamana si oricum nu ne-o da inapoi cu una cu doua.
-
Las ca vorbesc cu cutare si cutare, doar e seful...etc Aflu apoi ca nimeni nu misca in fata autopsierului

Cum asa???
Pai daca iti moare un pacient, cine-i face autopsia? Cine stabileste cauza mortii? Iar daca el vrea, cioparteste de nimeni nu mai gaseste dupa el adevarata cauza! Toti se tem de el, caci nu se stie cand pot ajunge la mana lui. Asa ca nimeni nu se baga peste el.
Asta stiu, asta va povestesc. Ca situatia e reala sau nu...nu stiu. Asa ca am apelat la firma lui si gata, ca tot trebuia inmormantata, dar imi parea de necrezut.
La urma urmei in acel moment aveam alta durere...
Imi cer scuze de scrierea prea lunga. M-am infuriat! Totusi, tin sa spun ca am auzit si de medici care salveaza vieti si fac minuni. Datorita unuia ca acestia, imi pot folosi astazi integral mana dreapta. Uneori ii multumesc in gand!
Nimic din ce-i uman nu imi e strain. (S. Freud)
Abia am timp sa ma mir ca exist...(N.Stanescu)