de Mircea_63 » 15 Sep 2016, 21:42
Deseori se face o confuzie intre religie si manifestarile religiosilor si de asemenea intre stiinta si manifestarile unora care se declara atei. Se mai face o confuzie intre religiile manifestate si existenta divinitatii. In privinta ultimei dintre ele, exista posibilitatea ca cineva sa nu agreeze diferite manifestari religioase, cum ar fi inchinarea la sfinti, la moaste, acceptarea ideii de apa sfintita, icoane facatoare de minuni si alte lucruri materiale cu valoare de dumnezeire, in schimb sa accepte divinitatea. Si aici, unii accepta ideea de divinitatea, dar ...cam atat. Daca e vorba de crestinism, fara sa accepti ca Iisus este Fiul si fara sa accepti Invierea...nu mai e crestinism.
Cele mai des combatute sunt manifestarile extremiste, fie ca sunt ale religiosilor, fie ale ateilor, desigur mereu de catre ceilalti. Culmea e ca cel mai adesea se combat doar extremistii intre ei. Daca n-ar avea la indemana adversarul ateu sau religios (depinde de care parte este extremistul), ar gasi degraba alt adversar, cum ar fi evreii, tiganii, militienii, moderatorii, in principiu oricine este altcumva sau altceva decat ei.
As avea o intrebare pentru crestini: daca v-ati fi nascut in "musulmania", intr-o familie respectabila de musulmani din mosi stramosi, acum ca adulti ati mai fi crestini?
Si una pentru atei: in stiinta se accepta -pana la una mai buna- teoria care explica cel mai plauzibil fenomenul. Lumea, universul si viata au vreo explicatie mai buna decat Creatia? Fie si Big-Bangul... inaintea lui? Dar Universul? este totusi finit. Si in golul infinit de dincolo? ... Stiinta explica multe. Poate pe viitor va explica si mai multe, dar sa recunoastem ca niciodata nu va putea lamuri totul, iar pana atunci divinitatea va fi raspunsul, indiferent cum numim acea divinitate.
Nimic din ce-i uman nu imi e strain. (S. Freud)
Abia am timp sa ma mir ca exist...(N.Stanescu)
