Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ INTRETINEREA ALBINELOR

[ovidiu_78]

Nu am gasit informatii exacte despre acest subiect,despre valorificarea intensiva a culesurilor,mai exact cum sa ne pregatim pt ele?!nu numai ca ai familii puternice si totul e ok,sau ca daca ai iernat cum trebuie e ok,da,e normal,dar totusi sunt multe inca de spus,care au multe familii,au si unele metode si pt noi astia mai incepatori
Citind astazi pe undeva am dat de asa ceva:

Familiile puternice care ocupă complet cele două compartimente ale stupului orizontal se unesc cu 8-10 zile înaintea culesului de salcâm, astfel ca în colonia rezultată să nu mai fie decât puietul descăpăcit al unei singure mătci, ştiut fiind faptul că numărul albinelor care nu participă la cules este în strânsă legătură cu cantitatea de puiet descăpăcit existentă în timpul culesului.
Unirea se face prin ridicarea celei mai vârstnice mătci sau a celei mai puţin valoroase. Matca rămasă va fi introdusă în noua familie cu ajutorul cuştii, de unde va fi eliberată în termenul obişnuit. Cu matca ridicată se formează un roi artificial pe două rame, din care una cu puiet căpăcit iar cealaltă cu miere şi albina corespunzătoare. Metoda este bine cunoscută, însă atragem atenţia asupra timpului când se face această unire, întrucât acest lucru este esenţial.
Unirea prea timpurie face ca maximum de albină culegătoare să existe în familiile de albine cu mult înainte de perioada de vârf a culesului, iar o unire prea târzie împiedică valorificarea culesului, deoarece cantitatea de puiet descăpăcit, existentă în timpul culesului, reţine în stupi o mare cantitate de albină. Scopul unirii înaintea culesului este ca albinele provenite de la două mătci să asigure îngrijirea puietului descăpăcit al unei singure mătci şi să sporească astfel numărul albinelor care vor participa la cules. După unire, colonia se strânge spre dreapta, privind stupul din faţă, aşa cum în mod obişnuit se strânge cuibul unei familii de albine.
Ajunşi la salcâm, deschidem numai urdinişul din dreapta, care corespunde poziţiei coloniei de albine. Acest lucru este extrem de important, aşa cum se va vedea mai jos, deoarece ne interesează ca albinele să se obişnuiască să circule numai prin acest urdiniş.

Despre chestii din astea ma refeream,unificari de familii,cu matca ramasa se face roi,smad,daca e sa procedam asa,in functie de vremea asta ce predomina la noi,cand sa incepem,fiecare sa vina cu ceva anume practicat in zona sa,ca doar stim bine ca nu o fi la fel in S si in N,si ar fi bine sa incepem cu culesurile pe rand

Se poate?

[cristi82]

Foarte bun subiect!
Eu am stupi orizontali, fiecare stup are cate o familie cu o singura regina, nu am familii ajutatoare, intrebarea este cum organizez cuibul in timpul unui cules mai mare, sa zicem la salcam?
Astept indrumarile voaste cu multa placere!

[valigorj]

ovidiule zi_ne si noua de unde ai luat chestia pe care ai postat_o.0743644047

[Mircea_63]

ovidiule zi_ne si noua de unde ai luat chestia pe care ai postat_o.0743644047

de aici http://www.proapicultura.ro/metode_de_v ... amilii.htm

[valigorj]

multumesc in numele celor care or sa aiba ce invata de pe site-ul respectiv.eu il cunosc de cca 2 ani.experimetul a avut loc din cite am inteles eu prin ani 60.ce nu am priceput e cine-i autorul.

[ovidiu_78]

Exact de acolo,si mai sunt acolo si trei procedee

[ovidiu_78]

Procedeul A

După 3-4 zile de la începutul culesului, când cântarul de control a înregistrat o creştere de 8-12 kg, se procedează la prima extragere a mierii. Aceasta este o extragere de degajare a cuiburilor, pentru a crea în stupi spaţiul necesar depozitării nectarului, întrucât intensitatea culesului creşte şi va atinge vârful de cules în următoarele 4-5 zile. Cu această ocazie se descăpăcesc suprafeţele de rame care mai conţin miere rămasă din iarnă, astfel încât la extragerea următoare mierea să fie numai de salcâm.
După prima extragere, stupul se reface pe două familii. Se trece matca cu rama cu puiet pe care se găseşte, în compartimentul 2, care se completează apoi cu ramele extrase. In compartimentul l se aşează toate ramele cu puiet, cu excepţia ramei pe care a fost găsită matca.

Se deschide apoi şi urdinişul compartimentului l şi astfel toată albina culegătoare a coloniei, obişnuită să circule prin urdinişul compartimentului 2, intră în compartimentul 2. Această operaţie se va face în timpul când albinele participă intens la cules, căci altfel o parte dintre albinele culegătoare va rămâne în compartimentul 1. Familia din compartimentul 2 având matcă şi numai albina culegătoare, este în situaţia unui roi natural extrem de puternic şi este lesne de înţeles ce poate produce, în plin cules, având o singură ramă cu puiet şi toată albina care participă la cules.
Compartimentul 2 al stupului are în această situaţie rolul unui al doilea corp de recoltă, în care, la extrasul următor, mierea va fi monofloră (fig. 1).

Fig.1

Familia din compartimentul l, rămânând numai cu albinele tinere şi doicile, primeşte cu uşurinţă o botcă gata de eclozionare, luată din familiile selecţionate pentru producerea mătcilor.
În această situaţie, albinele tinere din compartimentul l, în lipsă de culegătoare, sânt nevoite să participe la cules, chiar din a 6-a zi de la eclozionare, aşa cum s-a observat în practică şi cum rezultă si din literatura de specialitate, în compartimentul 2, matca nu a reuşit, în timpul perioadei de cules care a urmat, să treacă cu ouatul pe alte rame, din cauza energiei cu care participă la cules aceasta familie extrem de puternică în spaţiul limitat al acestui compartiment. Familia din compartimentul l va dispune de o matcă valoroasă crescută în timpul culesului abundent.
Pentru echilibrarea puterii celor două familii, la sfârşitul culesului se trec 2-3 rame cu puiet căpăcit din compartimentul l în compartimentul 2.
Se deschide apoi şi urdinişul compartimentului l şi astfel toată albina culegătoare a coloniei, obişnuită să circule prin urdinişul compartimentului 2, intră în compartimentul 2. Această operaţie se va face în timpul când albinele participă intens la cules, căci altfel o parte dintre albinele culegătoare va rămâne în compartimentul 1. Familia din compartimentul 2 având matcă şi numai albina culegătoare, este în situaţia unui roi natural extrem de puternic şi este lesne de înţeles ce poate produce, în plin cules, având o singură ramă cu puiet şi toată albina care participă la cules.
Compartimentul 2 al stupului are în această situaţie rolul unui al doilea corp de recoltă, în care, la extrasul următor, mierea va fi monofloră (fig. 1).

Fig.1

Familia din compartimentul l, rămânând numai cu albinele tinere şi doicile, primeşte cu uşurinţă o botcă gata de eclozionare, luată din familiile selecţionate pentru producerea mătcilor.
În această situaţie, albinele tinere din compartimentul l, în lipsă de culegătoare, sânt nevoite să participe la cules, chiar din a 6-a zi de la eclozionare, aşa cum s-a observat în practică şi cum rezultă si din literatura de specialitate, în compartimentul 2, matca nu a reuşit, în timpul perioadei de cules care a urmat, să treacă cu ouatul pe alte rame, din cauza energiei cu care participă la cules aceasta familie extrem de puternică în spaţiul limitat al acestui compartiment. Familia din compartimentul l va dispune de o matcă valoroasă crescută în timpul culesului abundent.
Pentru echilibrarea puterii celor două familii, la sfârşitul culesului se trec 2-3 rame cu puiet căpăcit din compartimentul l în compartimentul 2.
Refacerea coloniei pe două familii, în felul arătat mai sus, am aplicat-o începând cu anul 1956, întrucât din observaţiile făcute de mine a rezultat că o singură matcă într-un stup de 20 rame nu poate menţine puterea familiei de albine, astfel încât să asigure valorificarea în bune condiţii a culesului de vară furnizat de tei sau de floarea soarelui.
într-adevăr, dată fiind scurta perioadă de viaţă a albinelor în timpul sezonului activ (30-35 zile), rezultă că practic, în timpul culesului următor, de la tei sau de la floarea soarelui, în stupii cu 20 rame nu mai rămân decât albinele rezultate de la o singura matcă.
Este deci normal ca această colonie rezultată din unirea a două familii înainte de salcâm şi lăsată astfel până la începerea celui de al II-lea cules, ţinând seama şi de golul de cules care se produce, să slăbească.
Aplicând procedeul A de valorificarea intensivă a culesului se obţine:
valorificarea Intensivă a culesului prin participarea unor generaţii suplimentare de albine tinere în vârstă de 6 zile ;
o înmulţire în final de 50% (cu familia din compartimentul 1) deoarece roiul artificial format înainte de cules, pe două rame, ajunge la terminarea culesului pe 4-5 rame şi, ajutat în continuare, se va dezvolta până la culesul de vară ca familie de producţie ;
miere selecţionată la cea de a doua extragere ;
o producţie de miere de cel puţin 1,5 ori mai mare decât dacă cele două familii ar fi lucrat separat.

[ovidiu_78]

Procedeul B



Familiile de albine de putere mijlocie, unite câte două, nu asigură colonii suficient de puternice pentru valorificarea culesului. Admiţând, de exemplu, că cele două familii de albine ocupă câte 7 rame, prin unirea lor va rezulta o colonie pe 12 rame, întrucât 2 rame au fost ridicate împreună cu matca familiei care a fost unită.
După două zile de la începutul culesului, în care timp familia de pe cântarul de control a înregistrat o creştere de 3-5 kg, ridicăm din una din familiile perechi matca cu 2-3 rame, din care două cu puiet căpăcit şi una cu miere, cu care formăm un roi artificial, îndepărtăm apoi stupul pereche în care sunt două familii, iar după aceasta, deplasăm stupul în care am unit cele doua familii într-o singură colonie, astfel încât să ocupe o poziţie simetrică faţă de poziţia iniţială a celor doi stupi alăturaţi. Rezultă o colonie puternică formată dintr-o familie plus albinele culegătoare a trei familii.
Din cele patru familii, cea care colectează culegătoarele celorlalte trebuie să fie cea mai puţin dezvoltată, deoarece având cea mai mica cantitate de puiet va reţine în stup în timpul culesului cea mai mica cantitate de albine.
O astfel de unire pentru valorificarea salcâmului nu are sens, deoarece colonia rezultată nu va dispune de un număr suficient de albine culegătoare. Pentru aceasta am utilizat, următorul procedeu : pentru culesul de salcâm aşezăm stupii cu familii de albine de putere mijlocie în grupuri de câte doi (fig. 2).


Schimbarea de poziţie se face după două zile de la începerea culesului din următoarele motive : familiile de albine deplasate vor fi lipsite în primele zile de un număr suficient de albine culegătoare care să asigure hrana puietului existent. Pentru a evita deschiderea acestor stupi şi aprovizionarea lor cu apă într-o perioadă de timp cu un volum extrem de ridicat de muncă şi pentru a asigura rezervele necesare de hrană în cazul când culesul este întrerupt sau curmat brusc din cauza timpului nefavorabil, această schimbare de poziţie se face numai după ce în stupii care urmează a se deplasa a intrat cantitatea de nectar de care am vorbit mai sus.
Operaţia se execută în timpul zborului intens al albinelor deoarece într-o zi cu slabă activitate de zbor o bună parte din albinele culegătoare vor rămâne în stupii deplasaţi. In ziua de 23 mai executând această operaţiune în stupină, am putut constata diferenţa de înregistrare la stupii deplasaţi, de peste 100%.


Aplicând procedeul B de valorificarea intensivă a culesului obţinem :
valorificarea intensivă a culesului prin participarea la cules a albinelor tinere în vârstă de 6 zile ;
o înmulţire finală de 25% ;
miere selecţionată în special la al doilea extras ;
o producţie de miere de cel puţin patru ori mai mare decât a unui stup în care s-au unit înaintea culesului două familii. Ţinând seama de faptul că albinele provin din doi stupi, rezultă că lucrând astfel ele produc de două ori mai mult decât ar fi lucrat separat.
In toate aceste operaţii nu este necesar să punem mătcile la cuşcă. In 6 ani de aplicare a procedeului nu am avut pierderi de mătci pentru că albinele, fiind ocupate cu culesul puternic, le acceptă foarte uşor. Fiind foarte puternică, colonia rezultată poate valorifica, fără a slăbi, culesul de vară.

[ovidiu_78]

Procedeul C



Un alt procedeu de valorificare intensivă a culesului este următorul : stupii se instalează iniţial perechi ca şi în procedeul B. Pentru aceleaşi considerente ca şi cele expuse la procedeul B, după două zile de la începutul culesului şi în timpul zborului intens al albinelor, îndepărtăm cei doi stupi alăturaţi, iar în locul lor, simetric faţă de poziţia iniţială, aşezăm un stup cu echipamentul de faguri complet, în centrul fagurilor punem o ramă cu puiet pe care se află o matcă, fără a utiliza cuşcă (fig. 3).

Toate albinele culegătoare ale celor patru familii îndepărtate se vor întoarce la locul vechi şi în acest fel se formează o colonie foarte puternică. Aceasta fiind în plin cules, se află în situaţia unui roi natural. La prima extragere a mierii matca nu reuşise să treacă cu ouatul pe altă ramă şi în această situaţie au fost extrase toate ramele cu excepţia celei pe care se găsea matca. La a doua extragere au fost lăsate neatinse trei rame care au fost intercalate cu rame bune de ouat, iar ultima oară au rămas neextrase şase rame. Culesul excepţional a durat 18 zile şi s-a terminat la 8 iunie. La l iulie, controlând această colonie am găsit 12 rame cu puiet, fapt care a permis coloniei să valorifice în continuare culesul de la tei.
Procedeul este eficace şi dacă există un cules bun se poate atinge un spor orar de peste 2 kg. Nu poate fi aplicat în toată stupina, din cauza imposibilităţii de a echipa cu faguri compleţi stupii care colectează albina culegătoare şi care s-ar ridica la 50% din numărul total al fagurilor existenţi.Întrucât capacitatea stupului de 20 rame este insuficientă pentru a aplica în bune condiţii acest procedeu, am construit stupi orizontali de 19 rame cu un cat cu rame de înălţimea celor din stupii multietajaţi.
Aplicând procedeul C de valorificare intensivă a culesului obţinem :
valorificarea intensivă a culesului de către o colonie de albine extrem de puternică, asemănătoare cu un roi natural, care participă cu toate albinele la cules. In afară de aceasta, familiile deplasate participă la cules cu albinele tinere în vârstă de 6 zile, care în mod obişnuit ar fi rămas în stupi;
o înmulţire de 20% ;
o miere selecţionată la toate extragerile ;
o producţie de miere de cel puţin 4-5 ori mai mare decât a unui stup în care s-au unit 2 familii.
Ţinând însă seama de faptul că această colonie provine din albinele culegătoare a 4 familii, rezultă că s-a recoltat o cantitate de miere de cel puţin 2,25 ori mai mare decât dacă cei 2 stupi a câte 2 familii ar fi lucrat unindu-se în fiecare stup în parte cele 2 familii.
Acest lucru nu reiese din figura 3 întrucât în acest procedeu stupii deplasaţi nu au fost uniţi în fiecare stup în parte. Comparaţia a fost făcută faţă de 2 stupi în care au fost unite cele 2 familii, în fiecare separat.
Toate coloniile de albine pregătite pentru cules prin procedeele B şi C au avut echipamentul complet de faguri construiţi utilizând şi 1-2 rame de construcţie, iar fagurii artificiali au fost construiţi în familiile deplasate care dispuneau de multe albine tinere. Tuturor familiilor deplasate li s-au restrâns cuiburile la ramele ocupate de albine, iar cu restul de rame au fost completate cuiburile coloniilor.

[ovidiu_78]

Concluzii finale



Prin aplicarea acestor procedee se obţine :
o valorificare intensivă a culesurilor prin participarea suplimentară a albinelor tinere ;
familii noi în prima parte a sezonului care pot valorifica culesul de vară cu familii de producţie ;
o înmulţire de 20-25% chiar în timpul primului cules ;
miere selecţionată la cea de a doua extragere în procedeul A şi în toate extragerile în procedeele B şi C ;
o reducere a volumului de lucru, într-o perioadă de muncă intensă, întrucât se recoltează producţia de la mai puţin de 50% din familii ;
o mărire a productivităţii muncii întrucât în procedeele B şi C nu se mai mânuiesc rame sau corpuri, ci stupi întregi ;
o ridicare a greutăţii specifice a producţiei realizată la salcâm la peste 50% din întreaga producţie, lucru extrem de important întrucât culesurile de vară sunt mai puţin sigure. Astfel în şase ani culesul la tei a fost de două ori calamitat total iar odată parţial.
Toate aceste procedee pot fi adaptate şi la stupii verticali şi sunt aplicabile la tipurile de cules din zona Câmpiei Dunării şi Dobrogei, zona Podişului Moldovenesc şi zona de stepă şi silvo-stepă din vest (tipurile de cules l, 2 şi 3).

[ignatov andrei]

Si in topicul deschis de mine, dar si in acest topic se observa cum "pluteste" o confuzie mare:
- albina tanara (6 zile dupa unii) iese la cules!
ERONAT! Se confunda "participarea la cules" - adevar - cu "iesitul la cules".
Participarea la cules nu este realizata doar de culegatoare ci si de albinele din stup, care, nemaifiind ocupate cu activitatile de hranire, preiau mierea (nectarul) de la culegatoare si o "plimba" prin stup, maturand-o! Acest lucru se intampla normal, in mod treptat. Prin interventia noastra, noi obtinem un lot mai numeros de albina care sa "mentina banda in functiune", in asa fel incat culegatoarele sa "scape" de "desaga" cat mai repede! Cand "banda" merge bine, iar din urma vin loturi noi de tineret, cele cu "vechime" la "banda" sunt scoase la zbor!