O sa raspund cronologic si punctual:
Bucursorinelionel Ai citit „Creșterea mătcilor” de Ruttner..?? Nu, deoarece n-am avut inca nevoie pana acum, - am inceput sa o citesc, dar a o citi nu inseamna a-mi asimila cunostintele enuntate acolo. Sper ca pana cand formez primul starter si prima doica sa stiu suficiente.
Ai aplicat vreodată metoda ca să o combați..? Mai mult sau mai putin. Hai sa reformulez, am aplicat-o fara voie – si cand am zis de viabilitate de 25% ma bazez pe rezultatele din ultimul an, pe un lot de 16 familii sa zicem.
Sau , cel puțin, susține-ți argumentația că mătcile de roire sunt cele mai bune, față de alte metode. Nu sustin ca matcile de roire sunt cele mai bune. Sustin ca matcile de roire... controlata (din familiile cele mai bune si nu neaparat roire naturala, provocata) sunt de 4 ori mai bune decat matcile de salvare.
Și, ca și teoremă, cum faci tu selecție. O sa atasez o poza in urmatorul post. Nu cred ca o sa o considerati relevanta... dar pentru mine e.
La ultima parte a alocutiunii dumneavoastra aleg sa nu raspund. Dar ca recapitulare la contributia dumneavoastra in topicul dedicat cresterii matcilor puteti raspunde dumneavoastra. Va multumesc!
As avea totusi o rugaminte: raspunsul sa fie la fel de exhaustiv pe cat vi l-ati fi dorit de la mine.
Kamy Prietene vrusasi sa spui ca toti haia de transvazeaza e cu botci de salvare?viabilitatea botcilor de salvare e de-a dreptul proportionala cu starea familiei,componenta resurse,ce te opreste sa induci frigurile incat sa fie la fasia de pe granita dintre botci de salvare si botci de roire daca sant mai putine si corespunde starea familiei?daca asiguri totul inafara de prezenta sau lipsa matciiLa transvazare se controleaza dimensiunea potirasului, respectiv a celulei care va purta viitoare matca, si cel mai important lucru - chiar daca indirect - varsta si hrana larvei. Dar... prefer sa citez din Ruttner – Cresterea matcilor, pg. 91:
„S-a vorbit deja de faptul că albinele care işi cresc o matcă de salvare transformă de regulă in botce celule de lucrătoare conţinand larve, şi nu celule cu ouă. Şi nici o variaţie considerabilă in varsta larvelor nu pare să le deranjeze. Chiar dacă in momentul orfanizării nu există decat larve de aceeaşi varstă şi foarte tinere in colonie, albinele construiesc botce nu numai peste acestea ci şi peste larve care treptat imbătranesc. Cand am introdus in mai multe colonii de creştere faguri cu ouă, in care fuseseră crescute mai multe generaţii de puiet, aproape jumătate din cupe au apărut abia la 1—2 zile după eclozionarea din ouă, iar 10% din totalul celulelor luate in creştere au fost transformate şi mai tarziu, pe larve in varstă de 2—3 zile (WEISS, 1962).
Notand o experienţă asemănătoare OROSI PAL (1960) a obţinut botce şi din larve mai varstnice, de 3—4; 4—5 şi 5—6 zile. Pe de altă parte am observat botce pornite pe faguri noi şi deasupra ouălor proaspăt depuse (Fig. 32). Insă şi aici majoritatea apar abia mai tarziu, pe larve mai in varstă. Aceasta nu o schimbă nici folosirea „tăieturii in arc” din fagurele de puiet. Numai dacă celulele sunt introduse cu deschiderea in jos in colonia de creştere (creşterea din ou, după modelul Erlangen) primele botce apar fie pe ou, fie imediat după eclozionarea lui (vezi capitolul VI). Noi ne punem acum intrebarea: albinele nu au nici o preferinţă intre larve de varste diferite? Mulţi practicieni cred că albinele accepta cu prioritate larve mai varstnice. Şi ZANDER (1925) scria că „larve de o zi sunt luate mereu in număr mult mai mare in creştere decat larvele de jumătate de zi. VUILLAUME (1959) in schimb, este de părere că varsta larvei nu exercită o influenţă mare asupra acceptării, chiar dacă şi in experienţele lui larvele in varstă de cateva ore au fost acceptate ceva mai prost decat cele de 2 şi de 3 zile. WAFA şi HANNA (1967) nu au constatat nici o deosebire in acceptarea larvelor de 1 sau de 2 zile. KOMAROV (1943) spune că ar fi constatat că albinele doici disting cu atat mai puţin varsta larvelor cu cat sunt mai bătrane, luand astfel in creştere multe larve mai varstnice. Albinele tinere din stup dimpotrivă ar prefera larvele mai tinere. El susţine că varsta calendaristică a albinelor doici nu ar trebui să coincidă cu cea biologică, ceea ce este valabil in special şi pentru varsta larvei in raport cu dimensiunea acesteia. (...)
După numeroasele experienţe de creştere pe care le-am efectuat in decursul anilor nu mi se pare probabil să se poate influenţa rezultatul acceptării in practica de creştere folosind larve de anumite varste. Mult mai importantă in schimb este problema dacă şi ce relaţie există intre varsta materialului de creştere şi calitatea mătcilor obţinute.”Tot capitolul e interesant si important dar am subliniat indirect raspunsul.
Adeca o aduci in friguri ,orfanizezi si-i dai o rama cu oua/larve dupa metoda bade gheorghe ce are?A,musai sa scada viabilitatea la 25%? La mine a scazut, anul acesta la 25% - si experienta mai multor apicultori mi-a spus aceeasi chestie. Chiar daca in prima parte a vietii matca respectiva va face oarecum fata, productia acelei familii de albine va fi in mod indubitabil afectata comparativ cu celelalte familii de albine din stupina.
O sa ramaneti surprinsi in unii ani cate matci de roire sant schimbate linistit ulterior imperecherii! Trec in al 5-lea an de marcare a matcilor. Stiu ce se intampla cu matcile din stupina mea, cel putin toamna, primavara si cand le marchez

.