Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ BOLI SI DAUNATORI - TRATAMENTE

[akmm]

Am facut o traducere completa, dupa puterea mea, a articolului dat mai devreme.

Un sfat bun pentru fiecare apicultor, de la un apicultor de succes

Sfatul de bază și esențial pentru oricine spera sa devina un apicultor profesionist de succes este de a "ignora" ideile și sfaturile frecvent vehiculate de apicultori amatori, în special a celor care încearcă să fie deosebiti facand lucrurile mai complexe decât este necesar, și urmați numai sfaturile și sugestiile apicultorilor profesionisti de succes.
Sfaturile bune sunt oferite in liniște și fără circul de evanghelizare care însoțește de regula propaganda diferitelor culte apicole.
Cheile principale pentru atingerea succesului in orice afacere care depinde de efectivele de animale sunt foarte simple:
Prima regula pentru oricine ține efective de animale cu ganduri serioase de a face un loc de muncă adecvat, profitabil si de succes, este de a se asigura ca animale lui sunt corect hranite în orice moment si ca are rezerve alimentare pe mână la orice ora.
A doua regulă este de a păstra toate animalele în stare bună de sănătate pentru a evita irosirea de timp și resurse cu efectivele de animale care nu prezintă interes.
Sacrificare cu promptitudine a efectivului neperformant, esențială pentru succesul în lume a apiculturii nu se face pur si simplu prin a lasa toate albinele sa moara, ci presupune schimbarea mătcilor cu altele mai bune.

Infometarea coloniei începe cu mult înainte de a ramane albinele fara hrana. Deoarece cantitatea de hrana se diminuează in stupi, albinele intra in stres alimentar, cresterea puietului reducandu-se, ducând la boli și implicit reducerea populatiei.

Renuntarea hranirii animalelor prin care se determina infometarea este o indicație de cel mai rău tip de ignoranță și lipsa de competență. În societățile avansate, moartea prin infometare a animalelor este ilegală, și chiar penala.

Din motive care ne scapa, albinele par a fi o excepție și mulți apicultori incompetenți isi permit diverse abuzuri fata de albinele melifere. Menținerea rezervelor necorespunzătoare în stupi este unul dintre cele mai răspândite abuzuri si constituie principala cauza de mortaliate si boli.

Noțiunile apicole de bază sunt foarte simple - prea simplu pentru mulți se pare.

* Păstrați coloniile sănătoase sau tratati-le, eliminati-le ori schimbati-le matcile acelora ce nu sunt.

* Asigurati gazduire buna pentru colonii in lazi/stupi adecvati pe toata perioada anului.

* Pentru evitarea infometarii hraniti generos si in avans orice colonie.Timpul optim pentru hranirile de completare este la incheierea sezonului, cand nu mai exista nici o speranta de cules iar mierea a fost extrasa. Rezervele ar trebui apoi verificate din cand in cand.

[cucubau]

Un topic in care nu s-a postat demult, si totusi cat adevar!

Categoriile de apicultori din Romania cuprind o gama mult mai variata decat ceia ce ai incercat tu sa imbraci in acest post...acest lucru il las pentru dezbatere pentru miezul ''iernarii''.
Cert este ca eu am tinut la subsiuoara cativa ignoranti cu l\Loca din zona sau adusa din nord vestul tarii...toate acestea din prietenie si fara sa ridic capacul stupului pe care-l avea la cateva sute(uneori zeci )de metri de mine.
Ei au murit ca si stupari...eu sunt ''intocmit'' mai bine decat inainte...insa, ca si tine incerc sa mi-i apropii pe cei care ar putea fi eventuale victime ale ignorantei si sa- i pot ''controla'' si indruma...totul doar in idea ca eu sa nu declar falimentul.

PS. Deschiderea noastra( a celor mai vechi) ne va asigura neignorarea ignorantei lor.
ps 2. Trei ani de vecinatate cu loca(in cea mai crunta dezvoltare) m-a intarit in convingerea ca drumul meu este doar ''inainte''

Sunt aproape 4 ani de atunci , ce mult a evoluat apicultura in acesti ani!
Nu mai exista nici loca , nici nosemoza , alte boli deloc , singuri paduchii fac ravagii.
Aaaa .... era sa uit , exista CCD , oare nu cumva bolile care existau candva , cele la care facea referire I.Ograda , nu cumva s-or fi camuflat sub o noua forma ? . Oare ce-o fi si CCD-ul asta?

[cucubau]

Sigur in zilele noastre multi apicultori isi pun intrebarea : oare cand va ajunge si nivelul apiculturii la nivelul profesionalismului d-lor . Foarte greu de dat un raspuns cat mai aproape de adevar .

[cucubau]

Apicultura ne leaga de ea pe foarte multi dintre noi .
Unii dintre noi suntem hobYsti , altii materialisti (unde doar profitul conteaza ) si mai exista si a treia categorie unde pe langa hoby exista si latura materiala.
Realizarile in domeniul apiculturii tine foarte mult de gradul de implicare de resursele alocate si ce este cel mai iportant de nivelul de informatie detinut si capacitatea de procesate a acesteia.
La o adunare a apicultrorilor organizata intr-o zona din tara , unul dintre organizatori la un moment dat a spus:
- Sa ridice mana sus cine considera ca nu are loca in stupi.
Nimeni nu a ridicat macar un deget , in sala erau peste 400 persoane.
Oare de rusine , oare din modestie sau din nestiinta nimeni nu a avut curajul sa recunoasca ca detine doar familii de albine sanatoase.
Pe forum sunt foarte putini cei care recunosc faptul ca albinele d-lor nu sunt tocmai in regula.
Pe calea normalizarii primul pas este identificarea si recunoasterea faptului in sine.Nu se pot indrepta situatii anormale daca nu sunt recunoscute, nu pot fi indreptate stari de boala daca nu sunt identificate .
Pentru a putea identifica o stare de boala trebuie sa facem distinctie clara intre starea normala si starea mai putin normala.
O problema o constituie si incertitudinea datetelor oferite de catre mijloacele de informare. Nu se face distictie clara intre fazele unei boli , simptomele pentru acea faza si de acolo toata neclaritatea la capitolul boli ale albinelor.
Conform statisticelor la nivel mondial exista ca probleme varroua si nosemoza.
Daca in cea ce priveste varouua situatia este cclara prin faptul ca paduchele este vizibil in cea ce priveste nosemoza incertitudinea este la nivel maxim.
La noi in tara nosemoza este la cote alarmante,si totusi sunt prea putini cei care recunosc stadiul de boala si cu atat mai putini cei ce iau masuri adecvate.
Dupa nosemoza ca grad de afectiune urmeaza septicemia si loca europeana . Aceste doua afectiuni sunt foarte stans legate de prima intrucat sunt complicatii ale nosemozei si sunt cauze determinante in fenomenul de depopulare si implicit de mortalitate a familiilor de albine.
In cea ce priveste diagnosticul acestor doua complicatii la fel intervine incertitudinea datorata neexistentei unor imformatii clare care sa determine fazele bolii , fie ca este incipienta cronica sau in faza terminala .
Dilema cea mare in cazul acestor afectiuni o constituie tratamentul si mijloacele de tratament.
Daca urmeaza a se face cu antibiotice sunt foarte multe persoane impotriva acestor mijloace si folosesc ca argumente idei ce nu sunt intodeauna in concordanta cu problemele din zilele noastre.
Daca tratamentul in sine presupune eliminarea familiilor bonave deasemeni sunt foarte multe persoane care sunt pentru doar un cazul in care boala nu este in stupina d-lor, si total impotriva cand problemele sunt in propria ograda.
In apicultura de peste ocean se folosec regulat mijloace realiste de combatere a bolilor nu ca la noi de parca am fi in evul mediu ,fel de fel de fierturi si extracte de plante miraculoase.
Stimati ""stupicultori"" daca astfel de remedii ar fi fost eficiente nu s-ar mai fi inventat substantele antibiotice!

[cucubau]

Pentru a intarii cele afirmate in postarea anterioara am sa inserez un paragraf din "" Bolile si daunatorii albinelor"" de I Ograda:

Simptome. In general, maladiile albinelor adulte nu au o simptomatologie caracteristica precisa, care sa le deosebeasca unele de altele.
Cel mai adesea manifestirile lor clinice sunt asemanatoare, fapt ce impune precizarea diagnosticului cu ajutorul exarnenului de laborator.
Aceasta situatie este valabila si pentru nosemoza, ale carei simptome pot fi lntalnite si la alte boli. Totusi familiile si albinele bolnave prezinta anumite semne, dupa care boala poate fi banuita si uneori – in cazurile grave - chiar recunoscuta.
In formele latente de nosemoza, familiile bolnave se deosebesc prea putin de cele sanatoase, singurele semne anormale putand fi :dezvoltarea inegala a farniliilor din stupina, frecventele schimbari linistite de matci si o mortalitate ceva mai crescuta a albinelor. De regula, la familiile puternice si in sezonul activ, boala nu se poate manifesta decit sub aceasta forma lenta sau ascunsa, datorita faptului ca albinele moarte inainte de vreme pot f i inlocuite prin prolificitatea crescuta a matcilor si, de asemenea, prin faptul ca ele mor si sint duse departe de stup. In sezonul activ nosemoza poate deveni evidenta numai in cazul unor lungi perioade de tirnp rece si ploios, care impiedica albinele sa iasa afara, favorizeaza defecarea albinelor bolnave in interiorul stupului si, consecutiv, contaminarea in masa a albinelor.
In prima parte a perioadei de iernare, boala este de asemenea latenta, datorita faptului si lipsa albuminei din continutul intestinal creeaza un mediu neprielnic pentru inmultirea formelor vegetative. In plus, acumularea excrementelor in intestinul posterior se gaseste intr-o faza incipienta care exclude, deocamdata, aparitia diareei si respectiv contributia acesteia la difuzarea bolii in masa a albinelor. Spre sfirsitul perioadei de iernare, odata cu aparitia primelor zile mai calduroase, consurnul de hrana si metabolismul albinelor se mareste, temperatura din cuib se ridica, matcile incep sa depuna puiet, pe care albinele il vor hrani cu continutul proteic al glandelor faringiene si corpului gras. Se creeaza astfel treptat toate conditiile prielnice pentru germinarea sporilor de Nosema si pentru inmultirea parazitului. In cazul in care intervin si factori favorizanti (afectiuni digestive cu manifesari dizenterice, conditi climatice nefavorabile, familii slabe cu rezistenta scazuta), semnele de boala devin aparente, nosemoza se acutizeaza. Albinele din familiile atinse de boala incep sa se agite, executa zboruri de curatire chiar pe timp nefavorabil si manifesta un apetit si o sete exagerata. Ele prezinta frecvent diaree, eliminind excrementele in picaturi sau in jet. Aspectul excrementelor este apos, de culoare brungalbuie si cu miros acru atunci cand sint proaspete, sau cu miros de tutun atunci cind sint uscate. In timpul si dupa zborurile de curatire se remarca o mortalitate considerabila, care slabeste din ce in ce familiile respective, facand ca uneori sa nu mai gasim in stup decit o mana de albine, dormitind intr-un colt de fagure.
In fata stupului se vad numeroase albine care incearca sa zboare si nu izbutesc, inainteaza tarindu-se, se strang in gramezi pe firele de iarba, paralizeaza si mor cu aripile intinse, cu membrele adunate sub cavitatea toracia si cu abdomenul umflat.
Matcile infestate prezinta aceleasi sernne ca si albinele, fiind agitate
la inceput si apatice mai tirziu. Ele diminueaza depunerea de puiet,
apoi inceteaza complet sa oua, iar dupa 1-3 luni cad jos de pe faguri si mor, in cazul cind nu sint schimbate intre timp de albine.

[Avram]

In apicultura de peste ocean se folosec regulat mijloace realiste de combatere a bolilor nu ca la noi de parca am fi in evul mediu ,fel de fel de fierturi si extracte de plante miraculoase.
Stimati ""stupicultori"" daca astfel de remedii ar fi fost eficiente nu s-ar mai fi inventat substantele antibiotice!

Multumiri pentru reimprospatarea cunostintelor asupra acestei boli dar .....

I. Ograda ,C. Hristea si W.Ritter - recomanda prin scrierile lor ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem .
De ce nu ati continuat sa-l parafrazati pe I. Ograda si in ceea ce priveste folosirea ceaiurilor in prevenirea bolii.? ... sau pe C.Hristea care a renuntat la antibiotic in detrimentul sucului de ceapa ?
Eu cred in proprietatile plantelor pentru a preveni aceasta boala.
Dumneavoastra recomandati ca intr-o forma incipienta a bolii sa administrez imediat antibiotic ?
Din cunostintele mele .... antibioticul nu distruge sporii de nosema ci doar opreste evolutia bolii .
Intrebare ... este sanatos sa maschez o boala in fiecare an , folosind antibiotic ?

[cucubau]

Din cunostintele mele .... antibioticul nu distruge sporii de nosema ci doar opreste evolutia bolii .
Intrebare ... este sanatos sa maschez o boala in fiecare an , folosind antibiotic ?

Tocmai aici este esenta , Fumagilinul daca despre el este vorba distruge forma vegetativa si nu si sporii .
Pana aici sunt de acord , dar mai exista un amanunt care va scapa , sau nu l-ati remarcat . Sporii ne nosema dispar odata cu disparitia albinelor purtatoare daca nosema nu se poate perpetua.
Adica daca o familie este atinsa de boala (vedeti partea subliniata din postarea anterioara ) ea va evolua din rau in mai rau pana cand se va ajunge la punctul final , adica forma acuta.
Mascarea bolii se face nu prin folosirea de antibiotice , ci prin folosirea de tot felul de suplimenti alimentari care amelioreaza boala dar nu sunt capabili sa o vindece.

[cucubau]

Vreau sa scot in evidenta ce-a ce se stie despre nosemoza , dar din diferite cauze nu este inteles sau si mai grav este ignorat .
Pe scurt ce este nosema:
“Nosema apis este un parazit unicelular, care se localizeaza si se inmulteste in celulele intestinului mijlociu a1 albinei. Cand conditiile nu-i sunt prielnice parazitul sporuleaza (revine la forma de spor) forma sub care el dobindeste o mare putere de rezistenta.
In momentul cand sporul ajunge in intestinul albinei, el se transforma iarsii in parazit adult, care intra in celulele epiteliale ale peretelui intestinal, unde se hraneste, se inmulteste si produce toxine.”
……………………………………………………………………………………………………………………
“Cind echilibrul biologic al farniliei este perturbat, cind dinamismul acesteia scade, cind intensitatea depunerii de puiet se reduce si nu mai este in masura sa compenseze moartea prematura a albinelor, atunci forma cronica de nosemoza se transforma intr-o forma acuta cu manifestari clinice.”
Din" Bolile si daunatorii albinelor " de dr. I. Ograda

Dupa cate se stie nosemoza este o boala foarte grava si conform statisticilor este catalogata drept "ucigasul nr. 1 in lumea albinelor.
Cu toate acestea in apicultura romaneasca daca ar fi sa se creada ce-a ce relateaza majoritatea stuparilor nosemoza este inexistenta , sau la un procent neglijabil.
Realitatea este foarte crunta , nosemoza este prezenta la cote alarmante , este ca o frana in dezvoltarea familiilor de albine , afecteaza in mare masura productia de miere si tot odata duce anual la disparitia a foarte multe familii de albine .
Exista unele incertitudini in cea ce priveste diagnosticarea si recunoasterea starii de boala la familiile de albine , incertitudini care dau nesiguranta stabiliri unui diagnostic precis si tot odata creaza alte elemente de incertitudine in procesul de evolutie al familiilor respective.
1. Nosemoza este catalogata drept "Boala a mizeriei" . Acest termen de " mizerie" nu este bine inteles si majoritatea stupicultorilor il asociaza cu lucrarile de igiena ce ar trebuii efectuate de ei si considera boala drept urmare a neefectuarii lor.
Temenul de boala a mizeriei vine de la faptul ca in familiile afectate albinele datorita bolii nu -si mai pot efectua sarcinile din stup si ca urmare aspectul fagurilor de cuib este negru si nu maroniu cum arata la o familie sanatoasa. Acest aspect se datoreaza faptului ca albinele adulte si sanatoase au capacitatea de a secreta ceara . Tot odata ele curata suprafata fagurilor si o inprospateaza si ca urmare culoarea fagurilor intr-o familie sanatoasa nu este niciodata negru .
Un alt aspect este ca ,intr-o familie sanatoasa albinele lucratoare au capacitatea de a secreta laptisor pentru hrana puietului aflat in stadiu de crestere . In familiile bolnave acesta caracteristica este mult diminuata si ca drept urmare o parte din puiet nu este ingrijita corespunzator , Acele larve devin vulnerabile in calea infectiilor gen Loca europeana se inbolnavesc si mor.
Toate acestea cumulalte dau familiilor afectate un aspect murdar . Sunt foarte multi apicultori care pun accent pe asa zisul instinct de curatire si care de fapt reflecta starea de sanatate in familia respectiva .
2. Nosemoza este asociata intodeauna cu prezenta diareei la familiile afectate.Si aici exista un mare element de incertitudine, diarea in masa este prezenta doar in anumite conditii si numai la familiile grav afectate , familii ce nu mai pot fi recuperate.
In situatia in care exista conditii de zbor albinele nu ajung sa acumuleze cantitati mari de fecale si prezenta diareei masive nu este prezenta .
3.Un alt element de incertitudine este faptul ca diagnosticul cert de nosemoza nu poate fi pus decat in urma analizelor de laborator.
Este deasemeni un element menit sa ingeuneze stabilirea unui diagnostic sigur fara posibilitati de interpretare.
Analiza de laborator se bazeaza pe acumularea de spori in intestinele albinelor , acumulare care se poate produce doar in perioada inactiva cand albinele nu pot efectua zboruri de curatire. In sezonul activ albinele ce sunt parazitate ies afara si odata cu fecalele elimina si o mare cantitate de spori fapt ce duce la neconcludenta analizelor.
4. Un alt amanunt de incertitudine in diagnosticarea corecta a bolii o constituie nerecunoasterea stadiului latent , ca stadiu de boala. In " Bolile si daunatorii albinelor "dr.I. Ograda precizeaza
"In formele latente de nosemoza, familiile bolnave se deosebesc prea putin de cele sanatoase, singurele semne anormale putand fi :dezvoltarea inegala a farniliilor din stupina, frecventele schimbari linistite de matci si o mortalitate ceva mai crescuta a albinelor. De regula, la familiile puternice si in sezonul activ, boala nu se poate manifesta decit sub aceasta forma lenta sau ascunsa, datorita faptului ca albinele moarte inainte de vreme pot fi inlocuite prin prolificitatea crescuta a matcilor si, de asemenea, prin faptul ca ele mor si sint duse departe de stup."

Dupa cum se vede insusi dr.I. Ograda considera ca nosema , si in stare latenta afecteaza familiile de
albine.
5. Inca un element de confuzie:
“Spre sfirsitul perioadei de iernare, odata cu aparitia primelor zile mai calduroase, consumul de hrana si metabolismul albinelor se mareste, temperatura din cuib se ridica, matcile incep si depuna puiet,pe care
Albinele il vor hrani cu continutul proteic al glandelor faringiene si corpului gras. Se creeaza astfel treptat toate conditiile prielnice pentru germinarea sporilor de Nosema si pentru inmultirea parazitului. In cazul in care intervin si factori favorizanti (afectiuni digestive cu manifesari dizenterice, conditi climatice nefavorabile, familii slabe cu rezistenta scizuta), semnele de boala devin aparente, nosemoza se acutizeaza. Albinele
din familiile atinse de boala incep sa se agite, executa zboruri de curitire chiar pe timp nefavorabil si manifesta un apetit si o sete exagerata. Ele prezinta frecvent diare, eliminind excrementele in picaturi sau in jet. Aspectul excrementelor este apos, de culoare brungalbuie si cu miros acru atunci cand sint proaspete, sau cu miros de tutun atunci cind sint uscate.In timpul si dupa zborurile de curitire se remarca o mortalitate considerabila, care slibeste din ce in ce farniliile respective, facind ca uneori sa nu mai gasim in stup decit o mina de albine, dorrnitind intr-un colt de fagure.”

din Bolile si daunatorii albinelor de dr. I.Ograda

Majoritatea apicultorilor ce intampina probleme in perioada de iarna primavara , perioada la care face referire paragraful , considera normale dejectiile pe care albinele le lasa pe capace si pe tot ce este in apropierea stupilor pe motiv ca nu sunt dejectii pe faguri si in interiorul stupilor, iar mortalitatea albinelor adulte o pun pe seama revenirii frigului sau ori care alt motiv numai in seama nosema nu.
Un alt motiv este faptul ca albinele adulte mor afara in timpul zborului de curatire si nu in stup .
Daca si atunci cand indiciile destul de clare arata cert gradul de infestare cu nosema apicultori cu sau fara experienta neaga existenta nosemozei ,in conditiile cand nosema trece de la forma acuta la forma cronica vor da vina pe ori ce numai pe nosema nu.
Un alt tip de confuzie il reprezinta modul de combatere si respectiv prevenire a bolii.
Nu poate fi facuta preventie ata timp cat boala este deja prezenta , poti prevenii ceva care inca nu s-a produs .Se pot face tratamente de fortificare si intarire a imunitatii acolo unde boala nu este prezenta nici macar in stadiul latent . Este exact cum cum cineva ar lua masuri de prevenirea unui incendiu cand incendiu deja s-a produs, Daca boala este deja instalata masurile de prevenire trebuiesc insotite de tratamente impotriva formei vegetative .
Un alt amanunt neinteles de catre apicultori este faptul ca odata instalata , nosemoza favorizeaza aparitia unor infectii gen septicemie la albinele adulte , si Loca Europeana la nivelul puietului aflat in stadiul de crestere.
Acest ultim amanunt presupune tratament adecvat impotriva complicatiilor coccomitent cu masurile combatere a nosemozei.