Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ HRANIREA ARTIFICIALA

[Daniel Popovici]

Plante medicinale

Am scris ce am gasit la altii despre plante la paginile 122-124.
Eu practic in cea ce am facut (n-am facut totusi monitorizari de longevitate a albinei), toata perioada doctoratului, rezultatele au fost inconstante si discrete.
Cand sa trag concluzia ca ma pot lipsi de ele, in primavara aceasta (dupa tiparirea cartii) am avut rezultate pozitive dupa un sirop de completare administrat in toamna, pe care au iernat.
Sunt curios sa vad daca se repeta rezultatele.

Teoretic, in functie de compozitia chimica (cred ca e destul de accesibila oricui o doreste pe internet si in carti de fitoterapie), eu am inpartit plantele medicinale cu potential in 2 categorii:
- plante de prim ordin: coada soricelului, cimbrisor, busuioc, catina, macese, urzica, usturoi, ceapa, galbenele (galbenelele contin saponine si ceva tanin toxice)
- plante de ordin doi (cred ca te poti lipsi de ele daca exista cele din prima categorie): sunatoare (contine tanin, saponine), papadie (contine un factor alcalinizant –nedorit) , musetel, pelin (contine beta-tuiona toxica, tanin), melisa, rachitan

Dificultati: Crad ca nu vom stapani subiectul pana nu vom cunoaste:
- dozele de substante active din plicul NOSTRU de plante, nu din carte. Difera in functie de conditiile de cultura (sol, umiditate a solului, umiditate atmosferica, luminozitate, temperatura) si de genetica/soiul plantei.
- Dozele terapeutice pentru albine pentru fiecare specie de planta in parte.
- DOZA / CONCENTRATIA TOXICA pentru abine, pentru fiecare specie de planta in parte.
- Efectele terapeutice LA ALBINE (nu la mamifere sau pasari) ale fiecarei specii separat.
- Interactiunile dintre speciile de plante LA ALBINE.
( O MUNCA COLOSALA)

[Daniel Popovici]

Am administrat intr-o toamna siropuri de plante la loturi separate - cate o planta / lot. Am observat unele tedinte discrete (de exemplu ceapa cu inhibarea pontei, dar stare buna de sananate si bine populati) care nu as pute sa le atribui plantelor cu certitudine.
Surpriza a fost din partea mentei (ce e drept a fost doza cam mare) - a dat usoara depopulare. Daca chiar a fost menta de vina, cred ca a fost taninul din ea.
Studiind-o teoretic am concluzionat ca nu e de asa mare valoare si ca e prea bogata in tanin, asa ca n-am mai inclus-o pe lista de mai sus.

[balasbebe]

Despre menta, numai cuvinte bune am.
In perioada de seceta, si lipsa polenului in natura, apare boala neagra, sau boala de padure. In familia cu astfel de albine pun in hranitor o mana plina de menta, peste care torn siropul. Dupa max. o saptamana familia se reface, si se poate culege polen in continuare. Tocmai prin toxicitatea creata, albinele infestate dispar si raman cele sanatoase.
Menta o iau direct din stupina proaspata. Uneori o frec cu zahar tos, pentru a se cali putin. La doua zile pun alta menta, si adaug sirop.
Reteta am descoperit-o intamplator, deoarece in siropul dat pun fregvent menta, urzica. Am dat si pelin toamna, dar am renuntat. Am folosit si ceapa sau usturoi, dar mai nou de cand a aparut protofilul este mai comod.
Desi este scump, ar trebui sa faci o cercetare cu tuica. Stiu un stupar care a folosit si a afirmat ca ar fi obtinut rezultate bune.

[Dragos2006]

Sunatoarea si pelinul sunt de nelipsit in cura cu ceaiuri sau tincturi in profilaxia sau tratarea unor boli la albine . Practicienii stiu de ce .

[catalin.profiri]

Eu nu stiu. Imi puteti spune si mie?

[Cleolin]

Salve,
Eu personal consider Pelinul,Rostopasca si mugurii de pin cele mai importante plante .Pelinul impotriva Nosemei....

[Cleolin]

Folosit in celebrul preparat KAS-81 (sovietic) si omologat in 1986 face minuni in tratarea varoozei.
Tinctura de pelin da rezultate mai bune decat antibioticul (Fumidil B,interzis la noi din 1980) la tratarea nosemozei.
Tinctura de pelin contribuie la intarirea organismului albinelor,avand un spectru larg de actiune contribuie la stoparea si diminuarea efectului latent al multor boli (inclusiv L.A.),nu polueaza produsele apicole.

[catalin.profiri]

Cleolin ... ne stim de ceva vreme. dar completeaza si tu locatia de unde esti... eventual o pagina personala ... ceva poze... implicare implicare.. ca ti-a trebuit mai bine de un an pana sa iti faci cont...

Intrebarea meu era pentru Dragos2006: daca toti de pe forum ar fi postat asa cum a facut-o el ("prietenii/practicienii/veteraii stiu de ce") unde ar fi fost acum?

[Daniel Popovici]

Eu am inclus in lista mea ce mi s-a parut mai bun dintre plantele trofice (aport de vitamine si minerale), antiseptice intestinale, protectoare digestive. M-am gandit ca un aport de substante active vegetale nu strica, mai ales in lipsa mierii poliflore.

In privinta imunomodularii … sincer … ma cam inpotmolesc.
1. Sistemul imunitar al albinei e cam putin studiat si e miscat de alte mecanisme comparativ cu vertebratele,
2. Plantele care functioneaza la om au TOATE o sumedenie e toxine la care nu stim ce reactie are albina.

In privinta Nosema, galbenelele si pelinul cred ca sunt cele mai eficiente. Probail ca au efecte potentate si de catre alte plante.
Retineri in folosirea pelinului:
- am vazut ca are toxinele tuiona si absintina (neurotoxice, avotrive)
- am vazut ca unii prefera doar anumite faze de dezvoltare a plantei si/sau doar in anumite anotimpuri (nu tot timpul), pornind tot de la efectele toxice

(eu l-am folosit chiar si in rezerva de iernare in doze mai mici, fara sa tin cont in ce faza a fost cules si n-am vazut neajunsuri)

[genutzu]

Cred ca foarte multi apicultori trateaza problema Nosema ceranae usor sau chiar nu au auzit de ea. Aici cartea ta vine cu informatie in plus si mie imi prinde bine. Am invatat si cate ceva din rolul grasimilor in metabolismul albinei si ce fel de colesteroale se recomanda acestora. Retetele prezentate in experiment pot fi valorizate de cei cu mintea deschisa.
Succes!

[Daniel Popovici]

...aparitia pe banda rulanta a "doctorilor" m-a determinat sa pun problema in aceasta maniera.
...

Cumpar frecvent carti din librariile virtuale si de multe ori m-am pacalit! Afara-i vopsit gardu'......

Aveti dreptete ! Va inteleg perfect.

In privinta ingustimii, nu-mi retrag cele spuse. Nu poti scrie despre nutritie doar concluziile (varful iceberg-ului) si cum inteleg eu sau altul sa aplice enorma cantitate de informatii adunate.

(Va informez ca de la Miloiu, din anii ’90, cunostintele despre ce papa albina au mai crescut, pe de alta parte a crescut si necesitatea asistentei alimentare a albinelor.)

Pentru cei care vor doar concluzii am scris capitolul 3.
In completare voi scrie si cum vad EU – doar eu – (pareri proprii) sa-mi hranesc albinele.

[Daniel Popovici]

Eu sincer ma tem sa nu ajungem la o dependenta a albinei de hranirea de catre om.
Pe de o parte se pot dezvolta familii "luxuriante" care mananca tot timpul (vezi Buckfast) si daca le lasi in voia soartei, doar cu ce ofera campiile aride si cu sincope (cules discontinuu + proprietar "flamand") clacheaza.

Pe de alta parte ma gandesc ca vrand nevrand tot acolo vom ajunge (nu datorita degenerarii albinei, ci) datorita degenerarii mediului.

Cred ca cea mai adaptabila la foame este rasa Carnica (sau cel putin unele "ramuri" ale ei)

O propunere ar fi ca cei care cresc matci, din cand in cand sa mai lase cateva si "de capul lor" in anii rai, sa vada ce pot pe timp de foame.

(am scris la pag.48 jos - ultimul aliniat de pe pagina, dar vreau sa subliniez)

[Daniel Popovici]

Concepte aplicate in hranirea albinelor proprii:

- In februarie - turta din miere cristalizata 60% + pollen congelat 40%. Am mai suplimentat uneori in ea vitaminele si mineralele cu un preparat sarbesc mai mult de “dragul” cobaltului (Co). Uneori am adaugat si substante nosestatice (inhibitoare ale Nosemei), dar nu constant.
La inceput foloseam 0,5 kg, apoi am trecut la 0,75, anul acesta am facut turte de 1 kg (vezi dezvoltarea familiilor descrisa in pagina personala)
- Completare cu sirop primavara la familiile lipsite de miere, mai ales la largirea cuibului cu faguri claditi (de obicei turnat in faguri, daca timpul imi permite). In ultimul timp a cam fost nevoie.
Prefer ca primavara, ca si iarna sa administrez DOAR MIERE, nu zahar sau preparate industriale. Avantaje :
1. uzura minima a albinelor
2. anularea riscului de poluare a mierii cu altceva

- scoaterea tuturor fagurilor fara puiet (cu riscul de complicatii in caz de ploi, deci atentie la previziunile meteo), la transportul spre culesul de salcam pentru a nu polua mierea de salcam cu glucoza din rapiata (cristalizeaza mierea inainte de vreme) si dirijarea lor spre roiuri si familii ajutatoare. - E un plan pentru acest an, n-am mai practicat.
- Hranirea la discretie, dar cu atentie sa nu se blocheze, la roiuri si familii ajutatoare, cu sirop de zahar, resturi de miere, sirop de porumb – cam orice este accesibil (exclus sursele cu continut de toxine, (Atentie, domnule Kostas) descrise in pag. 21, 54, 64-65, 112 – zaharul nerafinat - ) , CHIAR SI DACA ESTE CULES de nectar.
- Daca populatia permite (acopera) si nu e risc de blocaj – hranirea roiurilor si familiilor ajutatoare cu zahar sau sirop de porumb chiar si in cantitati mai mari decat are nevoie familia. Perioada – iulie –august. Fagurii excedentari cu rezerve se pot transfera mai tarziu la alte familii care au nevoie de ei si costa mai putin decat valoreaza mierea.
- Crearea unor rezerve consistente de iernare inca din luna august sau septembrie prin completare cu zahar acolo unde este nevoie sau unde s-a extras mierea de mana. Daca ultimul cules se termina dupa jumatatea lunii septembrie, nu mai folosesc zahar, ci sirop de porumb sau invertit la familiile de productie (la roiuri si familii ajutatoare nu tin cont de ultimul cules).
Am folosit experimental si ceaiuri. Cred ca in general ajuta, dar nu stiu daca merita intotdeauna efortul.
- Completarea cu turta din miere si polen (ca in februarie), 0,3-0,5 kg / familie, la roiuri si familii ajutatoare, dar uneori nu doar la ele, daca fagurii din stupi nu contin pastura – in septembrie - octombrie. Prefer sa o fac dupa incetarea in masa ouatului, care intervine prin 20 septembrie la majoritatea familiilor. Familiile care „nu au frana la puiet” (matci tomnatice, dar oricum mai putin prolifice decat Buckfast in aceasta perioada) au nevoie si mai mare de aceasta turta, deci lor le mai dau si dupa ce consuma prima turta.
- La aranjarea pentru iernare - lasarea pe margine a cel putin 2 faguri cu miere naturala, cat mai plini. Este ultima consumata cronologic si exista teoretic riscul sa se combine cu prima miere extrasa.
In esenta:
- Prefer sa dau in sezonul activ (mai – septembrie) toata hrana de provenienta industriala (dar nu la familiile care urmeaza a fi extrase in sezonul respectiv) DUPA ULTIMA EXTRACTIE DIN SEZON. Daca ramane pentru anul urmator, combinata si cu miere, aceasta hrana va fi cristalizata si oricum nu va iesi la centrifugare.
- In sezonul rece (septembrie-aprilie) exclud zaharul din hrana albinelor.
Nu am incredere in invertirea lui dupa metoda lui ’nea Gica Romanescu datorita pericolului de formare (foarte usoara) de HMF.

Numesc „roiuri” unitatile formate cu matca tanara si „familii ajutatoare” unitatile/roiurile cu matca din anul precedent, care a cazut testul ( de obicei care a intrat in friguri sau uneori care lasa de dorit in privinta prolificitatii) si va fi sacrificata toamna sau, daca sunt in criza de lazi „cu prima ocazie”, cum zice domnul Guist.

[Daniel Popovici]

Reactii la turta din februarie, conform zestrei genetice:
- familii care nu reactionaeza ... cred ca nu exista, in schimb e posibil sa fie familii care se adapteaza bine perioadelor de foame din natura (rezerve de pastura sau incetare a pontei si intrare in "conservare) - de obicei Carnica - caracter foarte valoros ca idee.
- familii care s-ar adapta oricum, dar le porneste foarte bine si cand altele incep ponta serios la primul polen, ele au deja o generatie buna de albine eclozate, cu uzura minima a celor care au fost doici. - cam pe acolo cred ca suntem majoritatea - Carnica, Carpatina ...
- familii dependente (poate genetic, poate ca au avut nesansa unei toamne cu penurie de polen), care daca nu primesc polen, incep ponta ca si celelalte, dar acel puiet putin le face sa "cada la datorie" si te trezesti cu familii depopulate primavara - am vazut si asa ceva intr-un experiment

[ALBINEL 1984]

Daniel Popovici
Mesaje: 57
Membru din: 03 Noi 2011, 11:01
Nu am incredere in invertirea lui dupa metoda lui ’nea Gica Romanescu datorita pericolului de formare (foarte usoara) de HMF



se poate dl doctor o explicatie ?

[bio]

.......
Tinctura de pelin da rezultate mai bune decat antibioticul (Fumidil B,interzis la noi din 1980) la tratarea nosemozei.
Tinctura de pelin contribuie la intarirea organismului albinelor,avand un spectru larg de actiune contribuie la stoparea si diminuarea efectului latent al multor boli (inclusiv L.A.),nu polueaza produsele apicole.

...
...Fumagilina, substanta activa din Fumidil B, nu am vazut ca ar fi pe nici o lista a antibioticilor interzise, a se gasii in miere.

Arata o adreasa, un ordin al vreunei institutii publice care intareste spusele tale ca ar fi FUMIDILUL interzis in Romania... Nu cred ca exista astfel de ordin, ci doar folclor, altfel nu s-ar fi permis importarea Fumidilului de catre firme specializate, importare a Fumidilului cu acte in regula nu trimis de o matusa sau verisor care l-ar avea cineva pe nu stiu unde.

CEVA ANIMALE, a importat in Romania, ani buni cam pina in 2009 cred, Fumidil B si de multe ori la vindut si cu ajutorul magazinelor ACA, deci daca era interzis ACA nu mai il vindeau prin reteaua lor de magazine..
.... CEVA ANIMALE, nu m-ai importa Fumidil datorita nivelului scazut al vinzarilor ...plus ca multi revinzatori il cumparau cu un pret de la CEVA si-l revindeau cel putin dublu--era un doctorash de prin Prahova care isi facuse afacere buna pe seama asta.

In cartea BOLILE SI DAUNATORII ALBINELOR, de Dr I. Ograda, editia a 3-a, la sectiunea dedicata Nosemozei, la pag 59 sunt date niste date interesante privind Nosema si rezultatele tratamentului COMPLET SI CORECT APLICAT cu Fumidil B, si acolo vorbesc specialisti care au renume in apicultura.