Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ INTRETINEREA ALBINELOR

[akmm]

Eu cred ca nu e bine sa se migreze de pe nici un stup pe Warre.Adica nu trebuie stricati stupii existenti.
Pentru cei ce vor extinderea stupinei, pentru ca asa cere un proiect, dar in fapt nu se pot ocupa cu manevrarea ramei pentru ca au servici sau cine stie ce, atunci da, Warre este salvarea.
Sau pentru cineva care vrea sa se familiarizeze cu albinele, sa aibe stupi in curte fara bataie de cap, atunci da, iar este Warre binevenit.
Stupul Dadant este un stup bun, cu larga raspandire.Nu mai trebuie testat.Unul de 12 rame cu magazin, un Dadant-Blatt de fapt, e si mai bun.
Nu vad rostul unei rafuieli cu cutiile gata construite.
Stupul Popular Warre cu rame exista.El nu trebuie inventat.Abatele Warre il descrie cu lux de amanunte in editia 5 a editarilor sale.
Documentatia poate fi gasita aici: http://warre.biobees.com/warre_5th_edition.pdf , sau o pot trimite eu in format PDF, il limba franceza, pe o adresa de mail.

[BUNKA]

Eu unul sunt satul de stupul asta super-raspandit..sunt absolut convins ca o familie de albine se poate dezvolta mai bine pe 3 corpuri asa cum le-am descris decat pe 20 de rame 1/1 STAS. In primul rand ierneaza mai bine, si se poate lucra cu el la fel de bine ca si cu orice ME. Primii sunt mai greu de facut pt ca nu exista rame si la orice pornire e dificil...dar odata creata o baza materiala treaba merge de la sine...sunt intr-un moment oportun pt a face o schimbare de genul asta!
O sa experimentez in paralel si ME si Waree asta cu rame.

[BUNKA]

Am pus si la mine niste poze la pagini personale..pun si aici ca sa intelegem cu totii unde e problema.
Pozele sunt de la cei de la Steppler Fram.
Se observa cu ghemele nu ocupa mai mult de 50% din rame, hrana care se afla in lateralul ghemului devenind inutilizabila in cazul unui ger...in mod normal aceasta hrana trebuia amplasata pe verticala deasupra ghemului...de aceea zic eu ca un waree cu rame este peste stupii acestia cu rame lungi la 435mm

[akmm]

Din practica am observat ca rareori albinele raman pe mijlocul ramei si mananca toata mierea pana dau cu capul de speteaza.De cele mai multe ori se posteaza in fata.Cartea spune ,,acolo unde este mai cald peretele de la soare''.Eu inclin sa cred ca familia chiar gandeste si se orienteaza in cunostinta de cauza.Acum depine totusi si de cat de lata este fasia de miere.
E drept ca la un Warre asemenea emotii nu exista.Iarna e parfum, dar noi deja stim de ceva vreme ca iarna nu-i ca vara.Adica dupa o iernare ca in sanul lui Avram te astepti sa umpli si ceva strachini cu miere.In loc de asta te pricopsesti cu un copil nedorit din flori.Din primele flori.
Nu disper in nici un fel, exista piata pentru roiuri.

[BUNKA]

E o problema cu Waree cel fara de rame, si o stim care e...Se intampla si pe un 2* dadant 1/1 care ierneaza in sistem clopot cu corpul superior plin cu rame acolo fiind localizat ghemul si cel de jos cu rame goale sau pur si simplu gol..se intampla acelasi lucru...roieste chiar daca are spatiu in jos inainte de termen daca nu intervenim intr-un anume fel la un anume moment din dezvoltarea lui.
Voi nu aveti suficienta suprafata de fagure la momentul potrivit..e un dezechilibru pe care colonia prefera sa-l regleze scazind populatia, roind decat sa se puna serios pe cladit 8-9 rame de odata...in schimb daca tu ai dai ramele alea gata cladite asezate intr-un fel anume, nu mai roieste atunci.
R Delon a avut 600, de mers merge sigur e doar o p[roblema de tehnica si de abordare a problemei..ladita insa asa cum ai zis si tu, rezolva un mare neajuns in sezonul rece, si sezonul asta e vitreg nu doar pt noi aici in nord unde mai vine gerutzu mai des dar sunt dificile si pentru cei situati in exteriorul arcului carpatic, se pot lauda cu conditii mai blande doar cei de la sud de sud
Oricum la noi in zona aici unde se agata harta in cui e uneori, destul de des iarna extrem de frig...si e greu cu consumul de hrana, cu tot ce tine de albina.
Am pus niste saltelute peste capacele mele stil Dan Margarit, stupii sunt in adapost..sub saltelute lemnul e cald, deci pierde energie calorica la greu..de aici trageti singuri concluziile legate de iernarea la fluctuatii termice zi noapte de -30 /-5 grade, concluzii legate de consum, de desprimavarare, uzura, puiet..etc

[topy]

Am pus niste saltelute peste capacele mele stil Dan Margarit, stupii sunt in adapost..sub saltelute lemnul e cald, deci pierde energie calorica la greu..de aici trageti singuri concluziile legate de iernarea la fluctuatii termice zi noapte de -30 /-5 grade, concluzii legate de consum, de desprimavarare, uzura, puiet..etc

pierde caldura si prin polistiren de 10 cm. cat are capacul acestui stup.
http://topy1.sunphoto.ro/experiment/83958785

[akmm]

O continuare la Stupul Delon.
Caracteristicile stupului stabilo-climatic.
Dimendiunile interioare 300x300mm;exterioare 360x360mm;inaltimea 215mm (1)
Grosimea scandurii 30mm.Imbinare de colt cu platuiala prin prindere cu 7 cuie in fiecare colt.
In interior falt cu distantier pentru 8 rame.
Material: rasinos de cea mai buna calitate, dat prin grosime, imersat in creozot (carbonyle) urmat cateva luni mai tarziu cu o a doua imersare in ulei de in, inainte de asamblare, vopsit in exterior cu doua maini pe baza de alumini, la interior la cald cu ceara de albine.
Greutatea medie la gata, fara rame este: 4,15 kg.
(1) Inaltimea corpului la Stupul Popular al Abatelui Warre este 21 cm.
Avantejele fundului utilizat de Roger Delon (explicatii 1965)
-intrarea in stup la 45 grade cu o inaltime minima de 7 mm nu permite nici apei nici zapezii sa se acumuleze; curaterea fundului are un aspect continuu
-spatiul destinat intrarii/ iesirii albinelor poate fi modificat prin simpla deplasare a corpului asezat direct pe fund inainte/inapoi.El poate fi reglat de albine prin obturare/largire cu propolis.Prin faptul ca este inlinat permite reflectarea luminii in stup.
-permite o mai rapida incalzire a interiorului stupului datorita luminii reflectate.Exceptand vara cand stupul se umbreste.
-creaza un spatiu tocmai bun pentru a putea fi incins pe dedesupt cu o banda/sfoara sau chiar sarma.
-proieminenta redusa in cazul transportului prin pastrarea totusi a unui spatiu de zbor/aterizare.Sufocare imposibila la transport.
Culori; rosu, galben, albastru, alb, verde
Material: rasinos de 30mm, inclusiv picioarele, toate imersate in creozot dupa care date cu in, inainte de a fi batute in cuie, asamblate si vopsite.
Greutatea finala a fundului: 2,8 kg
Pusi in fata convietuirii cu varroa este indicata montarea pe fund a unei site.Doua imagini de ajutor fata si spate ne arata detaliul unei asemenea constructii.
Panza acoperitoare 360x360 mm: dupa ce nu mai poate fi utilizata se pune in afumator.
Un podisor izolator 360x360mm, grosime totala 30mm,Include un spatiu de acirculatie a aerului.
Un acoperis rama 362x362mm.Poate fi folosita si o placa izolatoare suplimentara impotriva ploii.
Accesorii folositoare.Postament suplimentar comun pentru 2-5 stupi.Lant ce inconjoara stupii etc.

Ramele stupului Climato-stabil.
Sa costruim un stup perfect adaptat vietii albinei si in acelasi timp profitabil pentru stupar.
Iubitorii stupului clasic Warre, pot folosi aceste rame cu fixare rapida si foaie rtificiala de ceara.
Rama ete formata dintr-o vergea de metal si o sipca de lemn.Foaia de ceara se fixeaza in doua deschizaturi din sipca prin indoirea marginilor.Utilizarea suplimentara a sarmelor este inutila in cazul acestor rame datorita suprafetei mici a acestora.Pot fi utilizate la extragerea mierii in centrifuga, iar un suport din plasa simplifica lucrurile.
Rama permite improspatarea usoara a cuibului, intrucat este construita foarte repede.La montare foaia de ceara ramane suspendata in partea de jos, fiind sustinuta doar de sipca.Se comporta foarte bine la transport in pastoral.La un drum foarte lung intr-o remorcuta pentru Targul expozitional din Bucuresti 1965, nu s-au inregistrat probleme.Fagurii fiind atasati de corp nu au strivit in nici un fel albinele.
Toate sunt mai usoare: descapacirea, extractia( supratafata mica), taierea ( mierea si polen in sectiuni), schimb de rame intre familii si manipilare in cazul pastoralului. Este posibila sterilizarea ramei cu apa fiarta.
Stupul Climato-stabil permite lucrul cu rame, care la randulo lor permit economie de :
-economie de miere pentru albine prin stabilizarea climatica
-economie de timp pentru stupar prin constructie simplificata
-economie prin durabilitate :ramele se reutiizeaza si nu necesita schimbarea.
Acest gen de rame este cel mai ieftin in timp.



Lucrul propriu zis cu stupul Climato-stabil
Va prezentam o metoda naturala, simpla si practica de lucru ce rezolva problema roitului si garanteaza cresterea productivitatii. Este o metoda ce impaca firea naturala a albinelor cu tehnicile de lucru ale stuparului.
Experienta ne arata ca stabilitatea climatica din interiorul familiei de albine asigura randamentul maxim al unei matci tinere de calitate.Acest fapt rezulta din sporirea permanenta a numarului de albine sanatoase, corelat cu accesul la sursa de cules.Stupul devine din ce in ce mai populat si mai productiv.
Dimensiunile specifice Stupului popular al Abatelui Warre, redenumit Stupul climato-stabil de catre Roger Delon, ajuta familia sa-si creeze un mediu perfect.Este necesar doar un numar mic de albine pentru conservarea acestui mediu , eliberandu-se astfel un numar foarte mare de posibile culegatoare.
Inoirea fagurilor devine rapida si regulata.O familie de albine dintr-un stup climato-stabil se bucura de conditii igienice excelente. Este stiut ca un standard ridicat de igiena din stup este direct legat de inoirea fagurilor.Si hai sa nu trecem cu vederea faptul ca o constructie continua a fagurilor are si darul sa inhibe instinctul de roire.
Tehnologia de unificare a mai multor familii de albine pentru a obtine un surplus de culegatoare, nu se mai justifica.Pe de alta parte, dispunerea mai multor familii pe acelasi stand creaza si o emulatie suplimentara prin bazaitul de pe scandurile de zbor apropiate.Chiar si numai prin acest simplu fapt se creaza un spor de productivitate.

Cateva principii de lucru simple si verificate
In ce conditii ar trebui sa se regaseasca Stupul climato-stabil pentru a maximiza productia si a evita in acelasi timp roirea neplanificata.
Trebuie sa tineti cont de sapte principii fundamentale:

1.Cautati sa obtineti un numar cat mai mare de albine
Un nucleu poate ierna intr-un singur corp.Unei familii normale ii sunt necesare cel putin doua corpuri.Pentru familii foarte puternice insa (matci excelente), sunt necesare trei cutii.Familiile ierneaza intodeauna sub primul corp umplut cu miere din toamna.Daca mierea este din mana, va trebui schimbata cu miere florala.
Fiecare corp cu dimensiunile interne de 300x300x215mm (1), contine 8 faguri suprapusi peste cei din corpul de jos.
(1) Alte dimensiuni: Warre 21cm inaltime, Gatineau 21cm, Guillaume 21cm.
Matca ar trebui sa fie una tanara (1-2ani), viguroasa si selectionata.
Primavara cand culesul se intensifica, stupul se extinde prin adaugarea dedesupt a unui corp cu faguri gata claditi.Prin aceasta metoda se evita racirea cuibului. Fagurii sunt cei extrasi cu un sezon inainte si ar fi putut fi plasati inca de cu toamna.

Nota
Cea mai buna metoda de stimulare primavara este mentinerea temperaturii din interiorul cuibului.O alta este descapacirea partiala a mierii din faguri.Numai ca in acest caz este necesara deschiderea stupului iar familiei iar trebui doua sau trei zile pentru refacerea climatului. O stimulare cu polen de porumb, spre exemplu, este si ea benefica.

2.Asigurati in permanenta un cules puternic
Pentru a avea continuitate la cules, ouatul matcii nu trebuie sub nici o forma oprit sau prevenit.Ca variatie de lucru, este posibil ca inaintea unui cules mare dar de scurta durata, sa inlaturati toare ramele cu puiet, dar fara albine, cu exceptia unuia singur ce se va pastra.Ramele ridicate vor fi inlocuite numai cu rame noi cu faguri artificiali.Ramele cu puiet vor servi pentru a intari alte familii pregatite pentru inmultire sau pentru pastoral.

3.Inlocuirea la doi ani a matcilor in timpul culesului se va face sistematic
Este cunoscut ca o matca tanara in primul sau an oua intens si are o tendinta de roire extrem de slaba.
Stupul Climato-stabil ofera conditii si tehnici de inmultire foare usoare in asa fel incat inlocuirea la doi ani a matcilor devine automata.
Fiti riguros: pastrarea unei evidentei cu cantitatile de miere extrase pe familie este esentiala.
4.Principii pentru o selectie buna a familiilor
• Principiul unu: pastrati numai familii puternice, sanatoase si viguroase.Nu tolerati sub nici o forma prezenta familiilor slabe sau fara valoare productiva.
• Principiul doi: produceti matci numai in familii calitative dovedite (rase adaptate local, familii productive din mama in fiica, neroitoare)
• Principil trei: asigurati fecundarea matcilot cu trantori din familii selectionate de-a lungul anilor, inpidicand cvasanguinizarea.
Care este soarta familiilor slabe? Cu intentia ulterioara de unificare cu un roi sanatos, unificati familiile slabe intre ele, prin afumare si metode specifice, deplasandu-le daca este posibil, 3 Km fata de locul initial.
Sunteti degrevati de tinerea sub observatie inutila a familiilor/matcilor slabe.
Un roi cu o matca tanara este imediat plasat sub cele doua corpuri.Matca noua tanara, mai agila va elimina fara probleme matcile epuizate sau cu probleme.Cu aceasta metoda, putin cate putin veti elimina si trantorii neviabili ce s-ar fi crescut in aceste familii.Aceasta metoda este indicat sa se aplice odata cu plecarea in pastoral sau toamna tarziu.

5.Cum sa recunoastem o familie buna de selectionat?
Urmariti evidentele anilor trecuti.Toate familiile care de-a lungul timpului desi s-au bucurat de acelasi tratamet de lucru au roit, vor fi imediat trecute la categoria ,, rele’’.Vor fi imediat desfiintate prin intarirea celorlalte familii.
Pentru a stabili familiile ,, bune’’ tineti cont din evidentele dvs de urmatoarele:
• Productia cea mai mare de miere din anul precedent
• Popiulatia numeroasa tot timpul anului
• Comportamentul la cules
• Familie adaptata local ce si-a dovedit viabilitatea de-a lungul anilor

6.Roi natural versus roi artificial
Hai sa comparam evolutia unui roi natural cu unul artificial ce contine puiet de toate varstele si botci obtinute prin divizarea unei familii ( vedeti mai jos metoda noastra de crestere a matcilor). La prima vedere roiul natural pare mult mai viguros decat unul artificial. Numai ca ulterior, roiul artificial obtinut din divizarea familiilor special alese si crescute in acest sens, recupereaza si il ajunge pe cel natural.In final roiul natural ramane la urma, recuperand numai in situatia in care i se schimba matca cu una noua selectionata, dupa orfanizare.
Numai sa fim atenti! Roiul artificial obtinut prin divizare nu are nici o valoare daca a fost ,, pregatit” in acest sens prin indopare cu zahar sau sirop, si nu ca urmare a unei dezvoltari naturale.

7.Pastoralul
Stabilitatea climatica a unei familii se vede foarte bine pe perioada transporturilor.Urdinisul poate fi lasat complet deschis sau acoperit cu plasa. Ajuns la destinatie un asemenea stup nu poate decat sa fie usor afumat pentru retragerea barbii formate.

Roirea
Roirea este vitala familiilor de albine.Ea raspunde unei necesitati intinctive de dezvoltare si inmultire.Intradevar este un proces natural de regenerare care echilibreaza instantaneu vitalitatea familiei cu scopul final al supravietuirii. Mai sunt si alti factori care reduc vitalitatea si imping familia sa roiasca.Spre exemplu reducerea rezervelor, seceta sau conditii proaste intr-o perioada in care ar fi trebuit sa fie cules.
A lua in calcul multitudinea de factori impotriva roirii inseamna de fapt a reduce, preveni sau impiedica roirea naturala prin roire artificiala in folosul stupinei.
Cum este impiedicata roirea?
Obtinand matci tinere si viguroase din familii neroitoare.
Prin largirea graduala si anticipativa a spatiului oferit familiei, primavara.Prin incurajarea extinderii cuibului prin largirea acestuia, daca permit conditiile.In timpul culesului prin suplimentarea spatiului de sus, prin montarea unui corp cu foi artificiale deasupra cuibului. Marirea vitalitatii familiilor prin selectie si evitatea cvasanguinizarii, rezolva problema roirii naturale.Toate aceste masuri elibereaza stuparul de povara urmaririi roirii.
Rarele roiuri scapate vor fi desertate pe rame cu miere si puiet de toate varstele, urmarind in timp sanatatea familiei.Apoi ramele vor fi imprastiate celorlalte familii cu albine cu tot iar matca, suspecta ca roitoare, omorata.

Stupi bine administrati....productii profitabile.
Pentru a produce trebuie sa urmarim, sa selectionam si sa inmultim.

[BUNKA]

Foarte frumoasa descriere.
Sper sa nu se supere Ciobi pe mine..o sa pun aici o poza cu o rama din stupii lui care arata exact la ce ar trebui sa ajunga familiile de albine sa faca...acel colt al fagurelui cu celule de trantore.
Fenomenul asta odata fixat in comportamentul albinelor aduce cu sine si alte schimbari..cel putin asa se sustine de cei care practica apicultura naturala!!!
Nu stiu cat de mult regreseaza dimensiunile celulelor in timp insa daca se apropie de 5,0mm sau 4,9mm in zona tarii noastre atunci e foarte posibil ca varoa sa migreze pe zona de puiet de trantore si usor usor sa apara si fenomenul de descapacire a puietului infestat cu varoa la unele colonii.
Ar trebui urmarit cu atentie daca apar astfel de colonii care descapacesc celule cu larve si facuta inmultire din acele familii...ma rog o inlocuire a matcilor in ceilalti stupi cu matci provenite din aceste familii.
Am observat ca si maximus a ajuns sa aiba aceleasi rezultate cu coltul acela de fagure cu celule de trantore...se pare ca e esential sa se ajunga la cladirea de faguri perfecti cu celule de lucratoare si cu acel colt cu celule de trantore.
http://www.youtube.com/watch?feature=pl ... NTgtp87wIc

[z honey]

Bunka! Te rog sa-mi spui,cu ce astupi gaura de hranire la capacul tip canadian? Acele distantiere pt rame de unde se pot cumpara?

[jenica67]

Cu un dop de teava d=42mm.

[valigorj]

distantiere gasesti la stuparu.ro si la nektarking

[BUNKA]

Bunka! Te rog sa-mi spui,cu ce astupi gaura de hranire la capacul tip canadian? Acele distantiere pt rame de unde se pot cumpara?

Se face un dop din lemn de genul un disc din lemn cu diametrul mai mic decat gaura sa aiba putin joc si pe care capsezi o placuta de lemn ceva patrat.
Distantieri pot fi si niste cuie batute in laterala exact atat cat trebuie..10-11mm.
Uite cum se manifesta o colonie de albine lasata de capul ei ..http://www.youtube.com/watch?NR=1&v=Cb9 ... =endscreen

[z honey]

,,Se face un dop din lemn de genul un disc din lemn cu diametrul mai mic decat gaura sa aiba putin joc si pe care capsezi o placuta de lemn ceva patrat,,
Daca procedez asa mai trebuie protejat impotriva ploii? Dan Margarit parca le avea din plastic sau cauciuc

[pustu]

,,Se face un dop din lemn de genul un disc din lemn cu diametrul mai mic decat gaura sa aiba putin joc si pe care capsezi o placuta de lemn ceva patrat,,
Daca procedez asa mai trebuie protejat impotriva ploii? Dan Margarit parca le avea din plastic sau cauciuc

dop de cada[ghiveta ]

[BUNKA]

,,Se face un dop din lemn de genul un disc din lemn cu diametrul mai mic decat gaura sa aiba putin joc si pe care capsezi o placuta de lemn ceva patrat,,
Daca procedez asa mai trebuie protejat impotriva ploii? Dan Margarit parca le avea din plastic sau cauciuc

Ele propolizeaza acolo si nu ai treaba cu ploaia...nu-ti fa griji ca nu se ineaca albinele daca patrunde o picatura de apa pe acolo.
Da un dop de cada merge

[jenica67]

Pentru un leu bucata, la ce sa te incurci, sa faci dopuri de lemn.
http://www.fabory.ro/ro/product/cover-p ... 20001.html