nicus scrie:Jean Valjean, dar de cine ti ar fi tie rusine daca ai fi ..pe acolo, de cei din tara sau de cei din afara ei?
Nu mai citi "presa franceza (nickname-ul spune ca ti a placut doar literatura). Asa cum ii vad nemtii si in general nordicii pe ei asa ne vad ei pe noi.
(..Bine, astia ii vad pe ei -cu posibilitati reduse de a gandi- iar ei pe noi ne vad doar -cu posibilitati materiale reduse-..)
Nu înţeleg prea bine unde vrei să "baţi", dar o sa detaliez un pic afirmatiile facute de mine:
- vineri seara, pe TV5 este o emisiune Envoyé spécial. In cadrul acestei emisiuni, la un moment dat a fost un reportaj despre cartierele rezidentiale perfect inchise, unde nu intra decat cei care locuiesc acolo si cei care vin in vizita, cu aprobare (am inteles ca s-au construit si pe la noi). La un moment dat, unei locatare a unui astfel de cartier i se pune intrebarea de ce a ales sa traiasca asa inschisa. Raspunsul a fost urmatorul: " Pentru siguranta familiei si a copiilor. De exemplu, chiar aseara era un
român aici, la colţ" Tie ce-ti spune asta, ca suntem priviti ca saraci ?
- un alt reportaj despre niste francezi care, desi aveau posibilitati, totusi cautau in gunoaie si vindeau ceea ce gaseau intr-un talcioc, sub un pod. Vecin de taraba avea un roman. La un moment dat, camera surprinde pe strada pe cineva care, trecand prin zona si vazand camera, a inceput sa strige: " Mergeti si filmati acolo sa vedeti toata mizeria lumii: chinezi, arabi,
români ...." - Oare la saracie se referea cu cuvantul mizerie?
- un alt exemplu de cum sunt priviti romanii in Franta o reprezinta studentii de la Sorbona care au fost arestati pentru ca in zona in care se aflau intamplator i se furase unui francez iPad-ul. Cum ei erau romani au fost saltati imediat de jandarmii. Au fost eliberati de judecator dupa vreo doua zile.
Din primele doua exemple cred ca reiese destul de clar care este perceptia francezilor fata de romani. Ma refer la perceptia omului simplu, de pe strada, masa critica a populatiei. Nu la omul educat care are un orizont mai larg de ganduri si care, in general, sunt destul de putini in orice tara ai merge.
De cine mi-ar fi rusine?
De mine si de noi. Ca n-are nici o vina francezul ca suntem noi asa.
Noi suntem vinovatii, chiar daca ne place sa dam vina pe alta natie ca ne-a stricat imaginea.
Si n-as putea sa traiesc o viata cu jena de a fi roman intr-o tara in care e rusinos sa fii roman.
Haideti sa nu ne mai imbatam cu apa rece: degeaba stim noi care ne este valoarea, daca cei din jur ne percep altfel.
Undeva avem o problema.
Mi se pare geniala afirmatia lui Brancuşi din semnatura lui Cristi Ionita. Astia suntem.