Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ HRANIREA ARTIFICIALA

[Daniel Popovici]

Conditii de desfasurare:
Sistem Dadant pe 12 rame. Perioada: toamna 2011 – primavara 2012.
Familiile au fost la un cules la faneata in timpul caruia au gasit si ceva miere de mana. Am ajuns apoi cu ele la floarea soarelui prin 24 iulie, cules care s-a prelungit pana spre 15 august, apoi au avut un cules de intretinere pana pe 30 august.
In timpul culesului de floarea soarelui AU CONSUMAT INTEGRAL TOATE REZERVELE DE PASTURA (destul de consistente, formate la faneata) – fapt constatat in timpul extractiei de dupa.
Pe 2 septembrie am mutat stupina pe vatra si am extras mierea din cuiburi. Am scutit de extractie doar ramele cu puiet larvar – cate 3-4 / familie, adica coronite de 4-5 kg de miere / familie.
Pe 7 septembrie am inceput hranirile.

Lotul martor nu a mers in pastoral la faneata. A prins floarea soarelui pe perioada 1 iulie- 15 august (mai multe lanuri esalonate), apoi conditii identice, atat in privinta culesului de intretinere, cat si lipsa pasturii. Au adunat rezerve de iernare de 16-20 de kg / familie de care nu m-am prea atins. Familiile blocate la un moment dat s-au deblocat singure. Au avut o stare foarte buna. Au iernat pe miere (majoritar de floarea soarelui).

[Daniel Popovici]

Situatia loturilor (incercare de tabel):

Lotul martor (Nr. familie): an nastere al matcii ; rame cu puiet la 15-20 august ; rame populate la 27 februarie
43 ; 2011 ; 4-5 ; 7
21 ; 2010 ; 7-8 ; 6
62 ; 2011 ; 3-4 ; 6
5 ; 2011 ; 4 ; 7
38 ; 2011 ; 6 ; 7
92 ; 2011 ; 6-7 ; 7
78 ; 2009 ; 6 ; 8
58 ; 2011 ; 5 ; 8
68 ; 2010 ; 5 ; 7

Lotul cu Apiinvert (Nr. familie): an nastere al matcii ; rame cu puiet la 15-20 august ; rame populate la 27 februarie
61 ; 2011 ; 3 ; 5
32 ; 2011 ; 6 ; 6
20 ; 2011 ; 5-6 ; 5
34 ; 2011 ; 4 ; 5
93 ; 2011 ; 5 ; 6
49 ; 2010 ; 7 ; 6
85 ; 2010 ; 6 ; 6
37 ; 2010 ; 8 ; 6

Lotul cu zahar(Nr. familie): an nastere al matcii ; rame cu puiet la 15-20 august ; rame populate la 27 februarie
52 ; 2011 ; 3-4 ; 6
64 ; 2011 ; 7 ; 6
57 ; 2009 ; 6 ; 7
80 ; 2011 ; 6 ; 6
23 ; 2010 ; 6 ; 7
19 ; 2011 ; 6 ; 7
9 ; 2011 ; 5 ; 7
11 ; 2011 ; 5-6 ; 5

[Daniel Popovici]

Cantitatile de substituent de miere administrate au fost:
- in jur de 8-10 kg de zahar / familie – sirop 1,5:1 (60%), administrat in prize de maxim 1 l (750g de zahar) / zi pentru a putea fi invertit. Familiile care au avut nevoie de mai mult de 7-8 kg de zahar l-au primit dublat cu resturi de miere deoarece era timpul calendaristic inaintat (trecut de 20 septembrie).
- 8-12 kg de Apiinvert / familie.
Alte hraniri (la tot efectivul, fara diferente):
- turta proteica Apiluk 330 g/familie - a fost efectuata la toate familiile dupa 20 septembrie pentru a suplini lipsa de polen
- turta proteica 40% polen congelat-60% miere 750g/familie – in 27 februarie, cand am evaluat si marimea reala a ghemului si am notat
Primavara am facut masuratori de puiet ( cu rama net) in 19 martie. Turta proteica cu polen nu a fost consumata integral. Primul cules de la salcie capreasca a inceput prin 22-23 martie.

[Daniel Popovici]

Rezultate in data de 19 martie:
Lotul martor (Nr. familie): an nastere al matcii ; dm patrati de puiet ; nr. de rame populate
43 ; 2011 ; 22.25 ; 6
21 ; 2010 ; 23 ; 7
62 ; 2011 ; 22.25 ; 6
5 ; 2011 ; 22.25 ; 6
38 ; 2011 ; 23.75 ; 6
92 ; 2011 ; 18.5 ; 6
78 ; 2009 ; 23.25 ; 7
58 ; 2011 ; 28.25 ; 8
68 ; 2010 ; 22.75 ; 7

Lotul cu Apiinvert (Nr. familie): an nastere al matcii ; dm patrati de puiet ; nr. de rame populate

61 ; 2011 ; 9.25 ; 4
32 ; 2011 ; 17.25 ; 7
20 ; 2011 ; 17.75 ; 5
34 ; 2011 ; 10 ; 4
93 ; 2011 ; 18.75 ; 6
49 ; 2010 ; 14 ; 6
85 ; 2010 ; 20.25 ; 6
37 ; 2010 ; 14.75 ; 6

Lotul cu zahar(Nr. familie): an nastere al matcii ; dm patrati de puiet ; nr. de rame populate

52 ; 2011 ; 15.25 ; 5
64 ; 2011 ; 11 ; 5
57 ; 2009 ; 16 ; 5
80 ; 2011 ; 17 ; 6
23 ; 2010 ; 15 ; 7
19 ; 2011 ; 18.5 ; 5
9 ; 2011 ; 23 ; 6
11 ; 2011 ; 10.5 ; 4-5

[Daniel Popovici]

Dupa calculul statistic:
- Mediile au fost: L martor 22.92; L Apiinvert 15.25; L zahar 15.78
- Deviatia standard (reflecta uniformitatea lotului): L martor 2.50; L Apiinvert 4.02; L zahar 4.01 (neobisnuit de apropiate la cele 2 loturi)
- Diferente foarte semnificative d.p.d.v. statistic intre lotul martor si cel cu apiinvert (p<0.0002), la fel intre martor si cel cu zahar (p<0.0005)
- Diferente nesemnificative statistic intre loturile hranite cu substituenti (p<0.7951)


Din punct de vedere al evolutiei populatiei adulte:
- la lotul martor 5 familii din 9 (43, 5, 38, 92, 78) au pierdut cate o rama de populatie adulta, 3 s-au mentinut, iar una a crescut cu o rama (21)
- la lotul cu Apiinvert, din 8 familii, 2 au pierdut cate o rama de adulte (61 si 34), una a castigat o rama (32), iar restul de 5 familii s-au mentinut. (cele mai mici pierderi de adulte)
- la lotul cu zahar, din 8 familii, 4 au pierdut cate o rama de populatie (52, 64, 9 si 11), 2 familii au pierdut cate 2 rame de populatie (57 si 19), iar 2 s-au mentinut (cele mai mari pierderi)

[Daniel Popovici]

Discutii:
Lotul cu apiinvert a avut uzura minima, atat cu prelucrarea, cat si cu cresterea de puiet (mai putin decat la lotul martor), astfel a avut populatie maxima.
Lotul cu zahar a manifestat cel mai puternic semne de uzura prin depopulare.

Limitarea cantitatii de puiet la valori sensibil egale (un lot alaturat, hranit cu sirop de porumb a avut o medie apropiata ele, putin peste 17 dm patrati/familie) se poate datora unor carente nutritive (lipsa unor elemente esentiale din substituentul de miere) identice.
Dupa aparitia polenului si nectarului in natura, cantitatile de puiet, ca de obicei se uniformizeaza la toate loturile, in schimb dispare uniformitatea si apar diferentele de valoare ale matcilor.
In mod normal, lipsa pasturii trebuia sa se fi compensat cu polenul administrat in data de 27 februarie. Totusi, aceste carente nutritive care au limitat cresterea puietului e posibil sa fi fost agravate de lipsa pasturii pe toata perioada iernii, cumulata cu inlocuirea mierii naturale.


Capacitatea de productie a mierii/familie, influentata de puietul masurat in aceasta perioada se intinde doar pana la salcam. Dupa aparitia culesului din natura, familiile tind sa isi arate adevaratul potential genetic al matcilor si nu se mai manifesta limitarile de natura nutritiva. In acest an nu am avut sansa sa masor acest potential neexistand cules nici la rapita si nici la salcam.

[Daniel Popovici]

Stiu ca multi ar vrea detalii imagistice (si mie mi-ar placea), dar la acest capitol stau cel mai rau. Cred ca mi-ar prinde bine un specialist la capitolul imagine-prezentare, care sa nu faca altceva decat sa fotografieze si sa redacteze prezentari. Din pacate nu am un astfel de specialist, iar de unul singur nu le pot face pe toate.

[Dragos2006]

Cred ca era bine daca puietul din 15 - 20 august era masurat tot in dm. patrati . Chestia cu rama de puiet este extrem de subiectiva.
La ce data s-a incheiat in toamna hranirea cu HFCS ?

[Daniel Popovici]

Cred ca era bine daca puietul din 15 - 20 august era masurat tot in dm. patrati . Chestia cu rama de puiet este extrem de subiectiva.
La ce data s-a incheiat in toamna hranirea cu HFCS ?

Dragul meu, era bine sa am mult mai multe posibilitati pe langa experimentul in vivo - cum ar fi analize ale concentratiei de microelemente sau analiza de alte substante active. Era bine sa am pe langa mine inca 2-3 asistenti, dar cine sa-i plateasca? Era bine!
Eu chestia cu rama de puiet am folosit-o (ochiometric), am si notat-o (intr-o doara am si scris-o pe forum) ca sa am cat de cat familii egale peste iarna.
Oricum capacitatea albinelor de a acoperi puiet era mult mai mare decat cei 15 dm - media.

Hranirea cu Apiinvert (producatorii nu-l recunosc ca HFCS, din cate stiam) s-a incheiat intre 20 septembrie si 10 octombrie, in functie de cantitatea de care a avut nevoie fiecare familie, cu HFCS tot cam atunci, dar rezultatele vor fi publicate in aceasta primavara - sper in ceva lucrare de specialitate - va voi tine la curent. Am fost mai relaxat pentru ca stiam ca nu uzeaza, ceea ce s-a si vazut la populatia adulta.
Hranirea cu zahar (repet) am incheiat-o in jur de 1 octombrie (in functie tot de cantitatea necesara fiecarei famili in parte), dar dupa 20 septembrie am inceput sa mai amestec si miere in sirop. - uzura tot a fost vizibila.

[jenica67]

Zaharul folosit a fost sirop simplu, sau invertit ?

[Dragos2006]

Cercetarea este foarte interesanta . Acum stau si ma gandesc ... daca siropul de zahar era invertit si se dadea maxim 500 gr. de zahar pe administrare oare nu cumva uzura albinei era mai mica ?
In acest experiment daca se masura Brix-ul la siropuri era si mai interesant . Pacat ca suntem despartiti de o distanta asa mare.
Apropo de apinvert , de cand a aparut in Ro nu am vazut nici un ACT OFICIAL in care sa vad din ce este produs acest sirop , de trasabilitate nu mai vorbesc.

[Daniel Popovici]

Zaharul folosit a fost sirop simplu, sau invertit ?

SIMPLU - cel mai simplu cu putinta, fara nici un daus decat apa.

[cristi_vidican]

Păi, nu era mai bine dacă era o comparație cu zahăr invertit. toată lumea știe că siropul simplu din zahăr uzează albina.
Ar merita făcut un studiu între Apiinvert, Dulcofruct, sirop de zahăr invertit pt că acestea sunt cele mai folosite în completarea rezervelor în toamnă.

[Dragos2006]

Indiferent ce sirop dai la albine in final conteaza doar gradul de invertire si cantitatea administrata . In fapt apicultorul trebuie sa apropie siropul de nectarul florilor atat in ceea ce priveste compozitia cat si cantitatea administrata.

[csaa]

Multumesc!

[Dragos2006]

Hranirea cu Apiinvert (producatorii nu-l recunosc ca HFCS, din cate stiam)

Asa este , in UE se numeste GFS ... aceiasi Marie cu alta palarie.