de stoenescu gheorghe-gabriel » 06 Mar 2013, 22:52
Am vazut astazi ce inseamna sacrificiul albinei dus pana la extrem. Pana pe la ora 14 cerul a fost bomburat, ca mai apoi sa iasa un soare cald stralucitor.Toate albinele afara!Cand m-am dus la ele veneau cu sacusorii mari de polen.Luat prin surprindere imi iau masca afumatorul si dalta si continui sa "aranjez'' stupii care mi-au mai ramas.Deja matcile au evoluat foarte mult cu ouatul fata de acum o saptamana de cand am inceput..
Dar, pe la ora 16 cand soarele cobora spre asfintit, un nor negru acopera soarele destul de brusc, iar vantul incepu sa bata cu putere.Imi stransei sculele in graba si , vrand sa plec ,arunc o privire pe la toti la modul general.
Cand ce sa vezi: pe jos in fata stupilor, zeci de culegatoare incarcate poate si prea mult pt. puterea lor cu graunciorii mari de polen stateau amortite in neputinta lor de a ajunge la urdinis.Chiar daca pe multe dintre ele le-am ajutat sa intre care cum or fi apucat, gandul ca multe dintre suratele lor poate n-au mai apucat sa vina cu pretioasa comoara pt. puii lor, m-a facut sa sa-mi amintesc ca viata este o continua lupta: a supravietuirii!