Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ INTRETINEREA ALBINELOR

[tomy81]

Se poate aplica sistemul de intretinere folosit in Canada. ce ar fi de aplicat de acolo in Romania. Multa lume a vizionat filmele lui DM de pe net, asa ca s-ar putea discuta pe un topic despre aceasta. Exista topicul lui DM dar nimeni nu spune exact ce s-ar potrivi la noi. Nu avem baza melifera de acolo dar pana la cules sistemul de intretinere e, dupa parerea mea, OK, incepand de la stup si pana la tratamente. Astept parerile dumneavoastra.
va multumesc

[stupul]

Ce am vazut eu bun la sistemul lui este urdinisul superior, care ramane deschis iarna. Vara nu stiu ce rol are (probabil o mai buna ventilatie in stup) , insa sunt convinsa de rolul lui peste iarna, mai ales ca ii impacheteaza foarte bine. Nu este la fel ca si urdinisul superior facut de mine ( eu ii fac la 1/3 inaltime masurata de sus in jos), dar sunt convinsa ca si sistemul lui este bun (el nu are podisor peste rame).
Eu nu ii las sa circule pe sus pentru ca am patit-o intr-o primavara- adica in prima primavara dupa ce am iernat cu urdinisul superior ( albinele erau foarte agitate si navaleau pe mine ca bolundele, am fost intepata de vreo 200 albine si am facut alergie urata-noroc ca am avut medicamentele necesare in stupina). Atunci , sotul meu a vrut sa vanda toti stupii, dar l-am oprit eu. Am spus ca nu ele sunt vinovate, ci noi, pentru ca am gresit. De atunci inchid urdinisele superioare inainte de zborul de recunoastere.

[tomy81]

incepem de la constructia stupului.
Soclul cu sau fara fund antivarroua. cred ca e mai ok fara fund antivarroua, are unele avantaje insa potrivit unui studiu de pe net tebuie folosit inchis pentru a nu permite dezvoltarea exagerata a varroua prin scaderea t la nivelul soclului. se poate cauta studiul si analiza. astept opinii.
daca facem tratament cu varachet are avantajul ca se poate pune fitilul pe tabla, aceasta ne ajuta la un nr redus de stupi la un nr mai mare se foloseste varojetul sau dispozitive asemanatoare asa ca nu conteaza daca ai fund antivarroua. plasa este atacata de coroziune daca folosesti acid ptr, treatament, pentru a pune o plasa mai buna creste si pretul de constructie.

corpurile de 3/4 .aici nu prea avem ce spune, trebuie mers pe STAS iar ce se foloseste in Canada nu avem aici

mai folosim podisor sau direct capac cu gaura pe mijloc, o chestie acel capac se poate folosi si ca izgonitor dupa cules, prin atasarea unui izgonitor pe mijlocul capacului in eventualitatea in care nu folosim gratii haneman. cred ca la noi nu se justifica gratia pentru ca matca urca rar in C3 in conditile tari noastre

[tomy81]

referitor la tratamente multa lume face tratament doar ptr.varroua neaplicand tratament si pentru alte boli.
ptr. nosemoza fumidil B nu este recomandat la noi dar atunci ce inlocuitor sa folosim.
ptr. acaparis ce merge. pun aceste intrebari ptr. cei ce au folosit in speranta ca voi primi un raspuns.
este bine sa facem preventiv aceste tratamente. oricum aceste tratamente nu se fac in timpul sezonului activ ci toamna asa ca nu exista riscul ca mierea sa fie contaminata, remanenta diferitilor compusi care se gasesc in miere, ceara,se afla pe ramele din cuib si acestea nu vor fi folosite in magazii , aceasta constituie un dezavantaj ca poti avea nevoie de rame si doar din cuib poti lua. ca solutie se poate sa fie 2 sau mai multe corpuri de magazii cu care se poate jongla in timpul culesului.
intrebarea mea exista riscul ca mierea din magazii sa fie contaminata de catre mierea, ceara, din cuib .

[tomy81]

pentru obtinerea unor familii puternice.
sunt constient ca nu avem matcile din Canada dar la noi se poate aplica sistemul de rotatie anuala a stupiilor, sau unirea cu familii ajutatoare, pentru a intra in iarna cu familii foarte puternice. a se citi sporirea productie de miere respectiv intretinerea in stupii multietajati
am aplicat anul trecut pe 1 familie dar mi-a murit, cauza cred ca a avut puiet pana toamna tarziu si mai trebuia facut 1 tratament la inceputul iernii. anul acesta unirea cu familie ajutatoare o so fac cat mai tarziu in toamna, sau chiar la inceputl ierni cand o sa fie t mai crescute, pentru a nu mai da OCAZIA matci sa-si continue ponta pana tarziu in toamna. ce considerati referitor la aceasta idee. am muscat-o odata asa ca nu vreau sa mai patesc la fel

[stupul]

Eu as merge pe fund antivarroa. De ce ?
Se pot face tratamente mai putin poluante pentru produsele stupului. Acidul formic este mai coroziv, dar eu cred ca se poate scoate fundul antivaroa pe perioada acestui tratament ( DM a facut tratamentul fara fund antivarroa-banuiesc ca in Canada se practica la scara mare aceasta metoda). Acidul oxalic nu este chiar atat de coroziv ca si cel formic . Am inteles ca oxalicul merge numai cu fund antivarroa, altfel nu este eficient. Un alt avantaj al fundului antivarroa ar fi iernarea stil clopot , care duce la un consum mai mic de hrana in comparatie cu iernarea stil horn care se practica in cazul stupilor cu fundul plin.
Intrebarea mea ar fi urmatoarea: care material ar fi mai bun pentru fund antivarroa ( pentru a putea face tratamentul cu acid oxalic iar oxidarea sa fie minima ), raportat si la pret.
Chiar daca punem magaziile in stup, acestea nu sunt ferite de poluare, deoarece albina poate transporta miere din cuib in magazie.In plus, la multietajat e mai greu sa faci diferenta intre ramele de magazie si cuib ( avand aceleasi dimensiuni).
In ce priveste podisorul, eu nu as merge pe varianta DM, deoarece sunt prea expusi la caldura vara.Eu am si vara o patura deasupra podisorului pentru a pastra racoare in cuib. Probabil ca la DM , avand un nr. mare de corpuri deasupra cuibului nu exista aceasta problema.
Nu sunt adepta niciunui tratament cu antibiotice facut preventiv.Antibioticele raman in faguri timp de 3 ani , asa ca se contamineaza la greu. Exista destule plante din care se pot face ceaiuri pentru sirop sau serbet si care au rol de a preveni anumite boli.
Cel mai bine se previn bolile , mentinand in stupina numai familii puternice.
Nu am inteles ce ai aplicat anul trecut la familia aceea ce ti-a murit.In orice caz nu ponta intarziata a matcii e de vina. E chiar bine sa ai cat mai multa albina tanara la iernat.
Unificarile pe care te gandesti sa le faci ( cat mai tarziu ) nu sunt bune.Ele se fac inainte de pregatirea familiei pentru iernare, deci inainte de completarea rezervelor de hrana ( in cazul in care faci asa ceva).

[CONSTANTIN]

Am urmarit toate filmele postate de DAN MARGARIT si am ramas impresionat de ce am vazut. In primul rand conditiile meteo sunt clar diferite fata de Romania, in mai toate filmele vorbea de ploi, "apa e mama noastra".
In rest sunt lucruri care pot fi luate in seama si care sunt general valabile in mai toate activitatile productive, cu atat mai mult in agricultura si care sunt enuntate in trei cuvinte " RASA - CASA - MASA".
Ce ne invata domnul Dan Margarit?
1 Calitatea materialului genetic. Povestea de calitatea matcilor, si preocuparea canadienilor pentru folosirea celor mai performante matci.
2 Calitatea si uniformizarea bazei materiale. Folosirea corpurilor si ramelor de acelasi tip atat pentru familii de productie cat si pentru roi etc. Totul pare un joc de tip lego.
3 Folosirea materialelor performante si la scara mare. Modul de completare a hranei cu acele galeti, folosirea tratamentului, folosirea insamantarii artificiale a matci, folosirea foitei de plastic, modul de recoltare a mierii, totul era industrie.
Ce nu s-ar putea folosi la noi??

[gabi_bujor]

Ceea ce ne deosebeste clar, si din pacate , fara sanse de a putea face ceva in privinta asta sunt
conditiile meteo si baza melifera.Tehnologia pe care o aplica dl DM (tot respectul pt ceea ce face) o putem copia in totalitate, sau in parte,
depinde de indemanrea si inzestrarea fiecaruia, insa aceste lucruri care ne lipsesc sunt esentiale.Pana si in selectia matcilor putem face pasi
importanti.Ati observat cand incep sa aduca ceva polen albinele lui DM? ...in mai.Ati observat cand pregateste DM stupii de iernat?... dupa 1 septembrie.
Deci in conditiile unui sezon apicol care este cu cel putin trei luni mai scurt decat la noi in Romania, face productii de miere de zece ori mai mari dacat ale noastre.
Oare de ce? Bineinteles ca si tehnologia , pusa la punct, are un rol important, dar ce s-ar fi facut cu tehnologia , la un stup 8ME daca ar fi avut un gol de cules de doua saptamani? Raspunsul : cules continuu, de intensitate medie.

[cristi arad]

Ceea ce ne deosebeste clar, si din pacate , fara sanse de a putea face ceva in privinta asta sunt
conditiile meteo si baza melifera.Tehnologia pe care o aplica dl DM (tot respectul pt ceea ce face) o putem copia in totalitate, sau in parte,
depinde de indemanrea si inzestrarea fiecaruia, insa aceste lucruri care ne lipsesc sunt esentiale.Pana si in selectia matcilor putem face pasi
importanti.Ati observat cand incep sa aduca ceva polen albinele lui DM? ...in mai.Ati observat cand pregateste DM stupii de iernat?... dupa 1 septembrie.
Deci in conditiile unui sezon apicol care este cu cel putin trei luni mai scurt decat la noi in Romania, face productii de miere de zece ori mai mari dacat ale noastre.
Oare de ce? Bineinteles ca si tehnologia , pusa la punct, are un rol important, dar ce s-ar fi facut cu tehnologia , la un stup 8ME daca ar fi avut un gol de cules de doua saptamani? Raspunsul : cules continuu, de intensitate medie.

si inca ceva : foloseste in principal 2 rase de albine caucaziana de munte (cu limba mai lunga ca si ale noastre si adaptate la frig), buckfast (albinele rosii cu niste caracteristici de rezistenta superioare raselor noastre - eu am cativa stupi de genul 5-6% dar se comport total diferit si mult mai bine ca blonda noastra de banat, matcile sunt f, mari, putin roitoare, f productive si se mentin in stup cu efective mari peste iarna ceea ce favorizeaza o iernare buna), lipsa aglomeratiei la culesuri, umiditatea locala mare si pe timp de vara ce asigura nectar de la buruieni in canada fiind o astfel de vreme; problema cu aceste rase de albine este ca nu se pot mentine la noi in stare pura prin selectii controlate, decat pe vetre izolate ceea ce nu mai coincide cu stuparitul de productie pastoral; dar sa nu ne plangem si sa incercam sa scoatem un maxim de la albinele noastre print-o conducere corespunzatoare si o mobilitate crescuta

[gabi_bujor]

[quote] dar sa nu ne plangem si sa incercam sa scoatem un maxim de la albinele noastre print-o conducere corespunzatoare si o mobilitate crescuta

Corect, ai tras o concluzie buna.Hai sa incercam sa vedem si jumatatea plina a paharului, de la noi, nu numai cea din Canada.
Sunt convins ca si noi ne putem face un sistem de intretinere, bazat pe realitatea de la noi (albina, clima , potential melifer) si
mai mult, diferentiat pe sisteme de stuparit , stationar sau pastoral. Si ar mai fi un lucru: de la albina se mai poate valorifica
si altceva decat miere.

[genesys]

http://www.youtube.com/user/canadaprair ... ture=watch

[danman]

Cred ca dezvoltarea aceea exploziva din primavara (in lipsa polenului - sa nu uitam) se datoreaza tocmai suplimentarii cu turte cu polen. Cred ca e foarte importanta prezenta polenului si se stie ca o enzima din polen declanseaza intensificarea ouatului matcii si sentimentul de cules adevarat. Pentruca trebuie sa recunoastem ca rezultatele sunt diferite cand e vorba de un real cules din natura in comparatie cu o stimulare pe baza de zahar sau lapte praf, etc. Nimic nu egaleaza mierea si polenul. Poate aici ar trebui sa lucram, dar cum spunea cineva mai sus la noi sunt probleme economice... si nu ne da mana sa dam polenul albinelor nici daca l-am recoltat noi daramite sa-l cumparam, cum fac cei din Canada. Si mai cred ca numai polenul contine acea enzima (poate si mierea, dar e nevoie si de proteine) si nimic altceva gen soia sau laptele praf.