Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ DISCUTII APICOLE DIVERSE

[proapis13]

am fost şi eu cu caprele când eram în vacanţe la bunici, dar alea nu mâncau boji. au un miros anume. or, caprele sunt foarte mofturoase. poate greşesc ... .

Capra este singurul animal ce consuma cu placere bojul fara sa se intoxice:!:
salve

[Mircea_63]

până la urmă şi roşiile se plantează împreună cu fasolea şi cu busuiocul, asta din urmă, având rolul de a ţine insectele dăunătoare, la distanţă.

Am gradinarit si voi gradinari cu placere daca voi putea. Povestile astea cu busuiocul, crizantemele, zeama de urzica etc sunt cam apa de ploaie fata de tratamentul cu chimicale, bine facut. Asta am constatat eu!
La fel cred ca este si cu varroua! Amitraz, Taufluvalinat, acid oxalic, formic, timol...dar nu busuioc, boz, conuri de brad etc

[IGNITE]

parcă pe la tv. am văzut un reportaj în care se menţiona că în 2 ani, în UE, nu se vor mai putea folosi substanţe gen amitraz pentru tratamente?
am înţeles bine?

d-l guist aveţi mare dreptate cu valul. eu sper să nu pierd albinele, până ce voi mai învăţa şi practica câte ceva. de obicei...dacă te loveşte valul...trebuie ambiţie proporţinal cu greutatea loviturii. ideea este să nu-mi pună capac propriile limite în domeniul apiculturii. deci...să-mi reziste albinele...până vin şi eu din urmă.

acum...e adevărat că MIRCEA CEL BĂTRÂN...când s-a trezit la Dunăre cu puhoiul de turci...nu a spus: bă...ia ... voi sunteţi cam mulţi, mai înarmaţi...aşa că staţi voi niţel, mai beţi o cafea, mai scărpinaţi-vă un pic în nas... că ne ducem şi noi să ne pregătim! şi ... ne-om întoarce şi noi să ne batem cu voi.

situaţia mea într-adevăr este nasoală! dar şi de mă voi scula...(continuarea o ştim ... precum în Negruzzi; sper să nu mă scol, doar ca să mă culc la loc ... tot ca în Negruzzi)

[B.K]

In teorie , apicultura pare destul de simpla pana cand ne lovim de practica , atunci , de cele mai multe ori ne da cu virgula. Din pacate sunt foarte multi apicultori tineri si la inceput de drum in domeniu care fac apicultura pe forum , adica ei cand au o nedumerire vin repede pe forum cu intrebarea. Si ca un mic exemplu , am un prieten care si-a cumparat 20 familii de albine in primavara lui 2013 si cand i-am zis ca de acum incolo sa micsoreze urdinisurile si sa aiba mare grija la furtisag , m-a intrebat : " ce e ala furtisag " . Cam astia sunt apicultorii nostrii si asta a fost doar un exemplu minor , pana la urma sunt banii lui . Totusi e pacat sa-ti bati joc indirect de 20 de familii prin lipsa de informatie si totodata de investitia facuta , 20 de fam cu tot cu cutii bate pe la 150 milioane .........o suma deloc de neglijat

[IGNITE]

daca nu doresti să risti este bine să nu incepi cu multe. este adevarat. si a incepe cu 20 nu inseamnă că eşti mai interesant pentru că eşti în stare să rişti.

si eu am vrut să încep cu 5, să învăţ repede măcar câteva lucruri, apoi să-mi iau mai multe în anii următori.
5 este numărul recomandat, exact cum am citit prin cărţi, dar... pe mine m-a mâncat pielea şi am mai comandat, gândindu-mă că nu mai prind eu preţul ăla bun, iar acum pot să vă spun că nu este deloc uşor. destul de repede situaţia scapă de sub control. un exemplu este dat de furtişag, care, pur şi simplu, te bagă în sperieţi. nu este uşor să te ocupi de o asemenea situaţie nici ca apicultor experimentat. nu numai că este păgubos, dar este şi descurajant.
nu costă 150, dar,într-adevar costuri sunt, multe pe care nu le-ai prevăzut. spre ex. eu am cumpărat mult, ieftin, dar a fost ieftin doar în aparenţă, pentru că, în realitate, trebuie să cumpăr mătci de calitate.

şi aici apar problemele: sunt scumpe, dacă nu vrei să le iei cu 70 de ron de la Institut, le iei cu 40-50 din alte surse. eu nu cunosc aceste surse, nu am încredere că sunt surse bune, nu ştiu cum să le transport, nu ştiu cum să le implantez. un alt aspect: dacă vrem să înlocuim 20 de mătci cu altele achiziţionate, ne trebuie peste 20 pentru că nu le acceptă de fiecare dată. deci ... costuri mult mai mari. cel puţin...după mintea mea. nu degeaba cei cu experienţă au scris cele de mai sus.

faptul că întrebi...mi se pare oarecum firesc pentru că poţi citi mult şi bine, dar este altceva când cineva îţi explică mai pe înţeles. în plus, poţi învăţa multe din desele probleme care apar, pentru că te dai cu capul serios...iar dacă reuşeşti să supravieţuieşti ... e altă poveste.

[jenica67]

Si eu am avut furtisag saptamana asta la niste roi mai slabuti si mi-am amintit ca am citit undeva despre niste dispozitive si mi-am montat la fiecare urdinis de la roii atacati si sa sti ca au efect foarte bun. Efectiv nu mai au curajul hoatele sa se bage. Dispozitivul este din scandura de 20 de mm, se taie un cerc diametrul cca 120 mm, pe care apoi il tai in 4. Iei 2 sferturi le pui ca in schita si bati sipculite in cuie. Eu am folosit din cele ce imi cad de la rame, ca le fac prin taiere. Ca ideie sipcile au sectiunea cam 10x5 mm. Le bati cam ca in schita ce am facut-o si il pui la udinis.

[B.K]

E o idee buna pentru roi mai slabi , hoatele renunta la furtisag cand li se "taie" calea directa spre urdinis , cand sunt nevoite sa intre prin chestii gen labirint , la carte spune ca atunci cand ai furtisag in stupina , primul lucru pe care trebuie sa-l faci este sa micsorezi urdinisul la minim (cat sa intre o albina ) , apoi se mai poate da cu fum si cu apa dintr-un recipient special (gen fas de geamuri) , insa la fum trebuie mare atentie ptr ca multi fac greseala sa dea cu fum la urdinis si in felul asta indeparteaza paza si faciliteaza intrarea hoatelor . Cand furtisagul este violent , se mai pot pune paie uscate la urdinis sau un geam transparent , asta pentru a ingreuna accesul hoatelor la urdinis si astfel permitand organizarea pazei. Se mai poate da si cu petrol sau cu motorina pe placuta de zbor. In orice caz , principala lucrare care se face de acum in colo , ma refer la perioada in care ne aflam , este micsorarea urdinisurilor cat mai mici in functie de puterea familiei , la roiuri urdinisurile trebuiesc micsorate la minim (cat intra o albina) in special la cei care li se dau sirop , asta pentru linistea fiecarui apicultor .

[IGNITE]

da, am citit şi eu despre gratia curioasă. aşa este denumit articolul dintr-o revistă de specialitate.
nu am confecţionat o astfel de gratie. eu m-am gândit (nu ştiu dacă este şi bine; oricum, mai sus, spunea cineva de folosirea unei bucăţi de Hanneman, în contextul furtişagului) să fac ceva improvizaţie cu ajutorul unei gratii H. ar fi mai scump, însă. un chenar, o ramă, pe care montez o bucăţică de gratie. practic, partea, care la tine este semicerc ar fi o latura a unui triunghi cu un unghi drept. ceva de genul...dar, încă o dată, eu sunt un buimac neîndemânatic, cât cuprinde.
am văzut că la GRATIA CURIOASĂ..distanţa între şipci este de 6 mm.

[un OM]

Incearca ambele sau mai multe metode. Vezi care dau rezultate. Fa un top al acestor rezultate. Pana la urma furtisagul s-a prelungit si pe perioada sfarsitului de saptamana?

[IGNITE]

vă salut!

după ce au atacat acel roi pe 5 rame, nu s-a mai repetat. pe acela însă, l-au distrus, cu larga mea contribuţie, ca să zic aşa.

acum...dispozitivul cu gratie...e doar în mintea mea creaţă, o să-i spun lui taică-meu ce am în cap sau altuia care se pricepe şi acea persoană va încerca să construiască...pentru că eu sunt băbălău...nu ştiu pune nici becu. dar ideea e că folosind gratia (mi-a picat fisa din ce mi-a scris d-l Mircea parcă şi venindu-mi în minte şi dispozitivul de captat roii găsit spre ex. pe www.apiluk.ro) aş obţine două lucruri: dispozitiv contra furtişag şi poate şi un captator de roi, numai că celălalt este mai mare, deci ar trebui găsită o posibilitate de limitare a accesului în stup şi din stup în funcţie de situaţie.

în fine...cea mai importantă idee despre furtişag, idee desprinsă din cele spuse de apicultorii de pe forum, este că matca celui atacat e de vină, ca să zic aşa, deci ar trebui să am mătci foarte bune, pe cât posibil. o matca bună reprezintă rezolvarea multor probleme, poate a celor mai mari probleme.

încă o dată mulţumiri...

[B.K]

vă salut!

după ce au atacat acel roi pe 5 rame, nu s-a mai repetat. pe acela însă, l-au distrus, cu larga mea contribuţie, ca să zic aşa.

acum...dispozitivul cu gratie...e doar în mintea mea creaţă, o să-i spun lui taică-meu ce am în cap sau altuia care se pricepe şi acea persoană va încerca să construiască...pentru că eu sunt băbălău...nu ştiu pune nici becu. dar ideea e că folosind gratia (mi-a picat fisa din ce mi-a scris d-l Mircea parcă şi venindu-mi în minte şi dispozitivul de captat roii găsit spre ex. pe http://www.apiluk.ro) aş obţine două lucruri: dispozitiv contra furtişag şi poate şi un captator de roi, numai că celălalt este mai mare, deci ar trebui găsită o posibilitate de limitare a accesului în stup şi din stup în funcţie de situaţie.

în fine...cea mai importantă idee despre furtişag, idee desprinsă din cele spuse de apicultorii de pe forum, este că matca celui atacat e de vină, ca să zic aşa, deci ar trebui să am mătci foarte bune, pe cât posibil. o matca bună reprezintă rezolvarea multor probleme, poate a celor mai mari probleme.

încă o dată mulţumiri...

1. Anunta-ne si pe noi cand captezi un roi indiferent de metoda.
2. Pana sa incerci sa faci dispozitive anti-furtisag , micsoreaza urdinisul la minim. Cinte te-a invatat sa faci roi nu ti-a spus ca urdinisul va fi miccsorat la minim de la bun inceput ??? Siropul administreaza-l doar seara si lasa roi in voia lor , nu sta tot timpul cu mainile in ei.
PS : Pe la marii apicultori nu am vazut sa puna la urdinisul stupului sisteme anti-furtisag....sigur ca aici e vorba si de experienta , insa asta e alta discutie. De multe ori ma amuz de ce vad pe forum si imi cer scuze ca nu ma pot abtine de la comentarii dar........