Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ DISCUTII APICOLE DIVERSE

[basarabaflorin]

Buna ziua
Sint din sibiu am stupina in oras si am fost reclamat la politia animalelor de vecin ca albinele ii maninca strugurii.
A mai patit asa ceva si altcineva ?

[TmZ]

poi sa-si faca gard...nu are ce sa iti faca,nu iti fa griji

[Mircea_63]

De unde stie ca sunt albinele tale? Totusi, e bine sa fii in relatii cat mai bune cu vecinii.

Viespile sunt cele care ataca strugurii, apoi, odata ce curge dulceata, vin si albinele. Ideal ar fi sa ai stupina comform legii. Distante, acte etc altfel cei cu controalele vin pentru una si te amendeaza pentru alta.

[delorin I]

) Buna asta cu politia animalelor! Deci astia sunt cei ce decid infometarea animalelor! Deci ei pazesc strugurii vecinilor...Sigur nu e o firma de paza? Sigur au atributii de control pe aceasta linie?

[Dragos2006]

Il despagubesti cu cateva kg. de miere si rezolvati problema pe cale amiabila. Pana va intra in vigoare noua lege a apiculturii este bine sa te ai bine cu el deoarece exista un precedent prin care un apicultor a fost obligat prin hotarare judecatoreasca definitiva ca in perioada martie - octombrie a fiecarui an sa nu mai tina familiile de albine langa un anumit vecin ci la cel putin 10 km. distanta.

[Florin Dobre]

Il despagubesti cu cateva kg. de miere si rezolvati problema pe cale amiabila. Pana va intra in vigoare noua lege a apiculturii este bine sa te ai bine cu el deoarece exista un precedent prin care un apicultor a fost obligat prin hotarare judecatoreasca definitiva ca in perioada martie - octombrie a fiecarui an sa nu mai tina familiile de albine langa un anumit vecin ci la cel putin 10 km. distanta.

Imi pare un precedent periculos...daca e adevarat. Asta inseamna ca poti tine albine numai in pustiu...adica la distanta de cel putin 10 km de orice asezare.
Poti dezvolta un pic cazul respectiv?

[Dragos2006]

Cazul a fost cat de cat mediatizat inclusiv prezentat la o intalnire a apicultorilor de la MADR. Daca nu ma insel respectivul apicultor este din jud. Calarasi .
Singura solutie legala este noua lege a apiculturii in care se precizeaza clar ca apicultorul nu este de vina ca albinele lui zboara si pe proprietatile altora.
Aveti aici o legarura cu respectivul subiect : http://www.curentul.ro/2012/index.php/2 ... inele.html

[IGNITE]

din cate ştiu, poliţia animalelor este o organizaţie, nu este o autoritate. nu face parte din IGPR ul pe care-l ştim cu toţii. au copiat nişte chestii, le-au înregistrat şi se folosesc de ele: însemne...ş.a.m.d. e ca şi cum noi am pune-o de o nouă religie. (cum spuneau ăia de la THE DOORS )
http://www.politia-animale.ro/Despre-noi/

a fost înfiinţată printr-o hotărâre judecătorească, nu prin lege.

faptul că un apicultor a fost obligat la despăgubiri sau la a ţine la o anumită distanţă albinele este altceva. este vorba despre temeiul legal în virtutea căruia a dispus instanţa. probabil, pe codul civil. depinde şi care a fost contextul.

faptul că s-a creat un precedent nu prezintă o importanţă deosebită, pentru că, la noi, precedentul judiciar nu este izvor de drept. deci, faptul că o instanţă sau un complet de judecată, într-o anumită speţă, a hotărât ceva, nu obligă alte instanţe să facă la fel nici măcar în situaţii similare.

[IGNITE]

am citit şi articolul. nu mi se pare scris cum trebuie, în sensul că, nu te alegi cu o informaţie utilă. ar fi fost utilă motivarea hotărârii Curţii de Apel Bucureşti. aşa...discutăm ... discuţii în ziar.

oare germanii sau francezii nu ţin stupi în grădină? dacă ai un gard mai înalt cu un cap decât înălţimea unei persoane, albinele nu zboară prin freza vecinilor.

am văzut un reportaj făcut prin Franţa...unu avea acolo stupi pe acoperişul unei clădiri situate în Paris. şi ăla trebuia să-i ducă în pastoral sau ce? dacă locuieşti la mansarda clădirii sau te plimbi pe terasa blocului, pe acoperişul comun...nu e acelaşi lucru?


eu cred că, atât timp cât nu poţi dovedi un pericol, un prejudiciu, o faptă, o legătură de cauzalitate între faptă şi prejudiciu...produs de albine, mai greu poţi fi obligat să i muţi.

strugurii pot fi atacaţi de albine venite din locuri necunoscute care au identificat sursa de cules şi care nu pleacă până ce nu epuizează sursa.

nu spun că nu ar fi o problemă şi cu albinele astea care mănâncă strugurii, însă, e mai greu de stabilit ce şi cum.

[IGNITE]

revin...

este vorba despre o decizie care are legătură cu art. 7 din legea nr. 89 din 1998


C U R T E A ,

Deliberând asupra recursului civil de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 20.11.2006 pe rolul J u d e c ă t o r i e i G ă e ş t i reclamanta E. E. a chemat în judecată pe pârâţii E. D. şi E. E., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea acestora la tăierea crengilor a 6 pomi ce îi afectează construcţia iar în subsidiar să fie autorizată să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâţilor, totodată obligarea lor la scoaterea pomilor sădiţi la distanţă mai mică decât cea legală de gardul despărţitor şi mutarea stupinei amplasată la 2,5 m de gardul său.

În motivarea cererii a arătat reclamanta că este proprietara unui teren învecinat cu proprietatea pârâţilor, iar o parte din pomii plantaţi de aceştia pe terenul lor se află la 2,5 m. de gardul despărţitor, situaţie în care crengile se întind asupra proprietăţii sale, distrugându-i jgheaburile şi tabla.

În continuare, reclamanta a mai susţinut că este alergică la înţepăturile de albine şi în repetate rânduri a ajuns în situaţie critică la spital iar medicii i-au recomandat îndepărtarea factorului de risc, respectiv stupina aflată în vecinătate, însă pârâţii, cărora le aparţine, refuză acest lucru.

Prin notele de şedinţă depuse la data de 2.03.2007, note având caracter de întâmpinare, pârâţii au cerut respingerea acţiunii reclamantei, motivat de faptul că cei 6 pomi au fost tăiaţi în luna octombrie 2006, anterior promovării cererii de chemare în judecată şi a rămas o singură tulpină ce nu produce prejudicii reclamantei.

În privinţa stupinei, s-a arătat că aceasta este amplasată legal, că Legea apiculturii nr.89/1998 nu prevede autorizarea amplasării stupilor în curţi proprietate privată, precizând totodată că reclamanta a deţinut stupi până în anul 2005, astfel că nu poate susţine că este alergică la înţepăturile de albine.

Pârâţii au mai învederat că au ridicat o perdea de protecţie şi deviere a zborului de peste 4 m înălţime pe toată lungimea zonei în care sunt amplasaţi stupii, iar pe raza oraşului se află încă 20 de gospodării care deţin stupi ce nu prezintă pericol pentru populaţie şi care ar putea pătrunde în curtea reclamantei.

Reclamanta la termenul din 8 iunie 2007 şi-a modificat acţiunea, în sensul obligării pârâţilor de a desfiinţa stupina, cererea fiind restrânsă doar la acest capăt al solicitărilor.

După administrarea probatoriilor cu martori, interogatoriu, expertiză şi înscrisuri, J u d e c ă t o r i a G ă e ş t i a pronunţat sentinţa civilă nr.970/08.06.2007 prin care a admis acţiunea astfel cum a fost restrânsă şi a dispus obligarea pârâţilor să desfiinţeze stupina amplasată pe terenul din G,(...) şi să plătească reclamantei suma de 758 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că proprietăţile părţilor se învecinează pe latura de nord, iar pârâţii deţin 33 familii de albine şi au instalat o plasă de protecţie pe linia ce desparte gospodăriile.

În cauză s-a stabilit că în vara anului 2006 în urma înţepăturilor de albine suferite, reclamanta a fost transportată de urgenţă la spital, pe biletul de trimitere fiind trecut diagnosticul prezumtiv de şoc anafilactic la veninul de albine. În acest sens, în scrisoarea medicală eliberată de medicul specialist în alergologie şi imunitate din cadrul Spitalului clinic N.N.- s-a menţionat că diagnosticul stabilit este de reacţie sistemică N. IV la E. de B., iar recomandarea este de a evita contactul cu acestea, având în vedere potenţialul evolutiv de severitate al reacţiei – deces.

Totodată s-a concluzionat că, potrivit expertizei întocmite în cauză, stupina se află amplasată în apropierea aglomerărilor urbane şi a unei străzi intens circulate, cu grad ridicat de poluare ce duce la irascibilitatea albinelor, care pot ataca trecătorii şi animalele, astfel încât se impune necesitatea amplasării acesteia într-un alt loc, în condiţiile în care sistemul de protecţie instalat de pârâţi este ineficient, fiind depăşit de albinele care îşi continuă zborul de cules şi de întoarcere, având traiectoria prin gospodăria reclamantei.

Pe cale de consecinţă, având în vedere dispoziţiile din Legea nr.89/1998 şi, dat fiind severitatea diagnosticului reclamantei, instanţa a admis acţiunea, considerând că stupina, astfel cum a fost amplasată, prezintă pericol pentru aceasta, încălcând astfel prevederile legale.

Împotriva sentinţei au declarat apel pârâţii, criticând-o pentru nelegalitate pe motiv că soluţionarea cauzei s-a făcut cu lipsă de procedură, întrucât au fost citaţi cu rea credinţă la altă adresă decât cea reală şi au aflat întâmplător de existenţa litigiului în momentul depunerii unor înscrisuri la dosar, iar instanţa de fond a fost lipsită de rol activ întrucât nu le-a pus în vedere că pot administra probe în cauza dedusă judecăţii.

O altă critică a vizat împrejurarea că, deşi s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize apicole, aceasta a fost întocmită de un expert agricol şi au fost respinse obiecţiunile formulate în acest sens. Pe fondul propriu zis al cauzei s-a apreciat că măsura dispusă de judecătorie le încalcă dreptul la proprietate garantat de Constituţia României şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În atare situaţie s-a solicitat admiterea apelului şi respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă.

Prin întâmpinarea formulată intimata-reclamantă a arătat că pârâţii au fost prezenţi în instanţă şi au formulat apărări, astfel că nu se poate susţine lipsa procedurii de citare cu aceştia, iar în ce priveşte fondul cauzei, a apreciat ca fiind conformă cu probele administrate soluţia pronunţată de instanţa de fond.

Prin decizia civilă nr.537 din 29.11.2007 T r i b u n a l u l D â m b o v i ţ a a respins ca nefondat apelul declarat de pârâţi, a păstrat hotărârea instanţei de fond şi a obligat apelanţii la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a reţinut că, deşi în considerentele sentinţei se arată că pârâţii nu au formulat întâmpinare, prin înscrisul depus la dosar aceştia au formulat apărări de fond care constituie chiar întâmpinarea, astfel încât acest aspect nu este de natură a afecta temeinicia sau legalitatea sentinţei.

În ceea ce priveşte critica formulată de apelanţi cu privire la lipsa de procedură, tribunalul a apreciat că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât numai pârâtul E. E. a indicat alt de domiciliu, adresa pârâtei E. D. fiind cea arătată prin cererea introductivă, iar celelalte probe au fost administrate potrivit principiului contradictorialităţii, situaţie în care apelanţii nu au dovedit vreo vătămare din acest punct de vedere.

Nici critica potrivit căreia expertiza efectuată în cauză nu este de specialitate nu a fost reţinută de instanţa de apel, întrucât deşi expertul desemnat era horticultor de specialitate, acesta a lucrat la Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în conlucrare cu Asociaţia D. de albine, Direcţia Sanitar Veterinară şi Siguranţa Alimentelor, iar obiectivul expertizei a fost acela de a se stabili dacă amplasamentul stupilor este în concordanţă cu prevederile legale şi dacă prezintă pericol, pentru populaţie.

Considerând că nici critica potrivit căreia vătămarea reclamantei a fost cauzată de familii de albine aparţinând altor persoane nu subzistă, deoarece din toate probele coroborate reiese că prin modul de amplasare a stupilor apelanţilor, reclamanta este expusă unui pericol, iar măsura de protecţie a apelanţilor este ineficientă, a respins nemulţumirile lor sub acest aspect.

Referitor la încălcarea dreptului de proprietate, instanţa de apel a apreciat că este nefondată, întrucât prin soluţia apelată s-a dispus desfiinţarea stupinei de pe terenul situat la adresa din G,(...) şi nu s-a interzis apelanţilor să aibă în proprietate stupine.

Împotriva deciziei mai sus menţionate au declarat recurs pârâţii E. E. şi E. D., criticând-o pentru nelegalitate pe considerentul că neregularităţile procedurale care atrag sancţiunea nulităţii şi pe care le invocă în temeiul art.304 pct.5 şi 9 Cod pr.civilă se referă la încălcarea dreptului lor la apărare, la judecata în lipsa părţii care nu a fost legal citată, precum şi la aplicarea greşită a textelor de lege.

Au învederat recurenţii că, deşi întâmpinarea lor exista din punct de vedere fizic, nu a fost avută în vedere ca atare de instanţa de fond, ceea ce a dus la imposibilitatea lor de a administra o probă esenţială cauzei, respectiv cea testimonială şi de a participa la administrarea acestei probe de către partea adversă.

Întrucât această probă a fost respinsă şi de instanţa de apel ca nefiind utilă, recurenţii au considerat că, în condiţiile în care ea nu a fost administrată şi în ceea ce îi priveşte (dat fiind faptul că acest lucru era firesc în condiţiile în care ea fusese încuviinţată reclamantei) ne aflăm în prezenţa unei încălcări a CEDO cu privire la egalitatea în faţa legii.

Totodată, s-a considerat că este de neconceput ca instanţa de control judiciar să aprecieze că administrarea probatoriilor în lipsa părţilor, care nu au fost legal citate, nu ar fi produs nicio vătămare acestora, ştiut fiind că orice act săvârşit cu citarea nelegală a părţilor este lovit de nulitate.

O altă critică a vizat împrejurarea că în ceea ce îi priveşte pe recurenţi, cu excepţia interogatoriului, expertiza efectuată în cauză a fost singurul mijloc de probă şi în condiţiile în care ea a fost întocmită de o persoană care nu era specialist în apicultură, în mod nelegal T r i b u n a l u l D â m b o v i ţ a apreciază că o atare măsură nu este de natură să le lezeze interesele.

În continuare au precizat recurenţii că raportat la dispoziţiile art. 7 alin. 3 din Legea 89/1998 nu se poate concluziona că existenţa stupinei în gospodăria lor ar fi încălcat în vreun fel acest act normativ, cu atât mai mult cu cât ei au amplasat perdeaua de protecţie pe toată lungimea gardului limitrof proprietăţii reclamantei la o înălţime de 4 m.

Au învederat recurenţii că instanţa de apel nu a avut în vedere apărările lor, susţinute de dovezile depuse la dosar, în sensul că afecţiunea reclamantei nu era una incurabilă ci una tratabilă, precum şi înscrisul eliberat de Asociaţia D. de B. D, care specifică că toate familiile de albine de pe raza oraşului G pot ajunge în curtea reclamantei, având în vedere distanţa de zbor specifică acestora.

O ultimă critică formulată de reclamanţi s-a referit la împrejurarea că , deşi instanţa de apel consideră că prin hotărârea pronunţată de J u d e c ă t o r i a G ă e ş t i s-a dispus nu desfiinţarea stupinei ci, de fapt, mutarea acesteia nu a avut în vedere împrejurarea că reclamanta şi-a precizat acţiunea în sensul că doreşte desfiinţarea stupinei, acţiunea admisă fiind în acest sens.

Pe cale de consecinţă, considerând că instanţa de fond este cea care, prin măsura dispusă a încălcat o normă legală, respectiv prevederile Legii 89/1998 şi ale Legii 390/2006 care stabilesc că albinele fac parte din patrimoniul naţional şi sunt ocrotite de lege, recurenţii au solicitat admiterea recursului formulat şi casarea celor două hotărâri.

Examinând hotărârea atacată prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului, a motivelor invocate, dar şi a dispoziţiilor legale incidente în prezenta speţă, curtea reţine următoarele :

Referitor la nemulţumirile recurenţilor concretizate în critica vizând nelegala lor citare şi, pe cale de consecinţă, imposibilitatea de administrare a probei testimoniale se impune a se face următoarea distincţie:

În ceea ce o priveşte pe recurenta E. D. este de observat că în nici o fază procesuală a pricinii de faţă (fond, apel, recurs) aceasta nu a indicat că ar avea o altă adresă decât aceea unde a fost citată, respectiv G,(...) şi chiar în petitul cererii de declarare a recursului ea indică drept domiciliu adresa menţionată anterior.

În condiţiile în care, cu ocazia judecării cererii de chemare în judecată la instanţa de fond, pe tot parcursul procesului aceasta a fost citată la domiciliul din H.,(...), astfel cum reiese din dovezile de îndeplinire a procedurii de citare aflate la dosar, nu se poate reţine faptul că soluţionarea cauzei în ceea ce o priveşte s-a realizat cu lipsă de procedură şi nici împrejurarea că ar fi fost în imposibilitate de a administra probatoriile pe care le considera concludente. Având în vedere situaţia expusă anterior este evident că nimic nu o împiedica pe recurentă, încă de la primul termen de judecată să se prezinte în instanţă pentru a-şi exercita dreptul la apărare, aşa cum aprecia de cuviinţă şi pentru a administra probe în combaterea acţiunii.

În ceea ce priveşte pe recurentul E. E., acesta a fost prezent în instanţă prima oară la J u d e c ă t o r i a G ă e ş t i la termenul din 2.03.2007 (fila 51 dosar fond) ocazie cu care a învederat care este domiciliul său, a depus la dosar întâmpinare prin care şi-a exprimat punctul de vedere cu privire la acţiunea formulată şi un înscris, participând totodată la tragerea la sorţi a experţilor.

Cert este că ulterior, la instanţa de fond acesta a depus în apărarea sa înscrisuri invocând ca probe doar interogatoriul reclamantei, probă care a fost admisă şi administrată şi efectuarea unei alte expertize de specialitate ( fila 78 dosar fond şi încheierea de şedinţă din 8 iunie 2007), fără a solicita însă proba testimonială sau reaudierea martorilor reclamantei în prezenţa sa.

În atare situaţie nu se poate reţine că s-a încălcat egalitatea părţilor în faţa legii.Pe de altă parte, faptul că instanţa de apel le-a respins această probă (încuviinţând recurenţilor numai proba cu acte) nu înseamnă că a încălcat vreo dispoziţie legală, ci doar că a făcut uz de dreptul conferit de lege, art.295 alin.2 Cod pr.civilă statuând că se vor putea completa sau reface probele administrate la instanţa de fond sau administrarea de probe noi numai dacă consideră că acestea sunt necesare pentru soluţionarea cauzei.

Prin urmare, dacă instanţa de control judiciar, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată şi probatoriului administrat atât la fond cât şi în apel, a considerat că nu mai este necesar completarea acestuia, ea a uzat de un drept suveran de apreciere a mijloacelor de probă invocate în cauză.

Pe cale de consecinţă, în raport de aceste considerente nu se poate vorbi de o încălcare a dreptului recurenţilor şi nici de incidenţa în cauză a dispoziţiilor art.304 pct.5 Cod pr.civilă.

În ceea ce priveşte expertiza efectuată în cauză este de observat că instanţa a încuviinţat o expertiză agricolă specialitatea apicultură care a avut drept obiectiv să verifice dacă stupii aflaţi în grădina pârâţilor sunt amplasaţi cu respectarea dispoziţiilor legale în materie şi să precizeze dacă aceştia prezintă pericol pentru populaţie.

În speţă, persoana desemnată în cauză figurează ca expert în lista de propuneri înaintată de T r i b u n a l u l D â m b o v i ţ a Biroului local de expertize judiciare tehnice şi contabile (fila 37 dosar fond) J u d e c ă t o r i e i G ă e ş t i, ca răspuns la adresa instanţei din 16.02.2007 (fila 34 dosar fond) prin care solicită recomandarea unor experţi în specialitatea agricultură-apicultură.

Având în vedere că expertul agro desemnat de instanţă este horticultor de specialitate, care a lucrat la Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

în conlucrare cu Asociaţia D. de B., instanţa de apel, în mod corect ţinând cont de obiectivele expertizei , dar şi de faptul că aceasta nu a reprezentat singurul mijloc de probă care a stat la baza pronunţării soluţiei în cauză , a înlăturat criticile formulate sub acest aspect.

Celelalte critici formulate de recurenţi, în sensul că în mod greşit au fost obligaţi să desfiinţeze stupina, deşi au dovedit că au amplasat o perdea de protecţie pe toată lungimea gardului limitrof proprietăţii reclamantei, la o înălţime de 4 m, că afecţiunea de care suferă aceasta nu este incurabilă ci tratabilă, nu pot fi primite pentru argumentele care se vor arăta în continuare:

Conform art.7 alin. 3 din Legea apiculturii nr.89/1998, astfel cum a fost completată prin Legea nr.390/2006, instalarea stupinelor pe vetre permanente şi de valorificare a culesului trebuie să se facă astfel încât să se asigure protecţia populaţiei şi a animalelor.

Lucrarea efectuată în cauză de E. F. (filele 57-59 dosar fond) a concluzionat că zborul de cules al albinelor are traiectoria prin curtea reclamantei unde culeg polen din legumele cultivate, plantele ornamentale şi cei câţiva pomi fructiferi, stupina pârâţilor în litigiu, formată din 33 familii de albine fiind amplasată într-o zonă fără surse de cules, limitrofă la punctul cardinal nord cu amplasări urbane şi blocuri multietajate de locuinţe, iar la sud cu gospodăria reclamantei, locaţie unde sursele existente nu acoperă sezonul activ de cules şi necesită hrănirea artificială.

Prin actele depuse la dosar de reclamantă din 23.06.2006 (fila 27 dosar fond), 7.06.2006 (fila 71 dosar fond) şi din 14.03.2007 (fila 68 dosar fond) confirmă împrejurarea că aceasta a făcut şoc anafilactic la E. de B., în scrisoarea medicală emisă de Spitalul Clinic N. recomandându-i-se să evite contactul cu albinele având în vedere potenţialul evolutiv de severitate a reacţiei - deces, diagnosticul său la acel moment fiind urticarie cronică formă continuă, reacţie sistemică tip N. IV la E. de albine.

În acest context expertul desemnat în cauză, ţinând cont şi de legislaţia UE privind amplasarea stupinelor staţionare sau în pastoral, de situaţia reală de la faţa locului şi de afecţiunile reclamantei a concluzionat că este necesară amplasarea stupinei în altă locaţie.

În cauză, aşa cum în mod corect a reţinut T r i b u n a l u l D â m b o v i ţ a ceea ce s-a dispus de către instanţa de fond (raportat la obiectul cererii de chemare în judecată astfel cum a fost precizat) a fost desfiinţarea stupinei de pe terenul situat în G,(...) şi nicidecum nu s-a interzis pârâţilor să aibă în proprietate stupina, aceasta putând fi amplasată în altă locaţie cu respectarea normelor legale în materie.

Având în vedere considerentele mai sus expuse Curtea apreciază că hotărârea atacată nu este lipsită de temei legal sau dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, motiv pentru care, în baza art.312 Cod pr.civilă va respinge ca nefondat recursul, menţinând ca legală decizia recurată.

Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâţii E. E. domiciliat în B,(...), (...).17, .B, . 28 şi E. D. domiciliată în G,(...) jud. D, împotriva deciziei civile nr. 537 din 29 noiembrie 2007 pronunţată de T r i b u n a l u l D â m b o v i ţ a, în contradictoriu cu reclamanta E. E. domiciliată în G,(...) jud. D.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică azi, 21 aprilie 2008.

TEMEIUL DE DREPT - OBLIGAŢIA DE A FACE

IAR JUDECĂTORIA GĂEŞTI, PE FOND, A DECIS ANTERIOR:

Obligatia de a face.
Autorizare

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Gaesti sub nr. 2703/232/2006, reclamanta D. D. a chemat în judecata pe pârâtii P C si P V, solicitând ca acestia sa mute stupina care este amplasata la 2,5 m de gardul sau, fiind alergica la întepaturile de albine, medicii recomandandu-i sa îndeparteze factorul de risc.

Potrivit contractului de schimb autentificat sub nr. 2017/2000, reclamanta este proprietara imobilului situat în Gaesti, jud. Dâmbovita, unde are si domiciliul si se învecineaza pe latura de nord a proprietatii sale cu gospodaria pârâtei P.C., in curtea careia se afla amplasate 33 de familii de albine.

Potrivit actelor medicale prezentate, la data de 07.06.2006, în urma unei întepaturi de albina, reclamanta a primit de la medicul specialist în alergologie si imunitate clinica recomandari privind masuri generale imediate în caz de întepatura de hymenoptere, fiind trimisa la Spitalul Clinic N. Malaxa – Clinica de alergologie pentru tratament de specialitate, diagnosticul prezumtiv fiind de soc anafilactic la veninul de albine.

Diagnosticul stabilit reclamantei de medicul specialist în alergologie si imunitate din cadrul Spitalului Clinic N. Malaxa este de reactie sistemica Muller IV la venin de hymenoptere (albina), iar recomandarile sunt în sensul evitarii contactului cu albinele având în vedere potentialul evolutiv de severitate al reactiei – deces. Prin acelasi act medical i s-a recomandat reclamantei componenta trusei de urgenta.

În ceea ce priveste amplasarea stupinei, expertiza tehnica specialitatea apicultura, efectuata în cauza, releva faptul ca cele 33 de familii de albine ale pârâtilor se afla într-o zona fara surse de cules, aflata în apropierea aglomerarilor urbane si a unei strazi intens circulate si, în consecinta, cu grad ridicat de poluare, fapt ce face ca albinele sa devina irascibile si sa atace trecatorii si animalele, concluziile raportului de expertiza subliniind necesitatea amplasarii stupinei într-o alta locatie.

Instanta mai retine din raportul de expertiza ca sistemul de protectie instalat de pârâti pe linia despartitoare dintre gospodariile partilor, pe traiectoria de zbor a albinelor, este insuficient, acest obstacol fiind depasit de albine care îsi continua zborul de cules si de întoarcere, traiectoria fiind prin gospodaria reclamantei.

Este adevarat ca legislatia româna în materie, respectiv Legea nr. 89/1998 a apiculturii, nu prevede autorizarea amplasarii stupinelor în mediul urban pe teren proprietate privata, dar, potrivit art. 7 alin. 3 din acest act normativ, instalarea stupinelor pe vetre permanente si de valorificare a culesurilor se va face astfel încât sa se asigure protectia populatiei si a animalelor.

Având în vedere severitatea diagnosticului pus reclamantei de medicii specialisti si concluziile raportului de expertiza, instanta a apreciat ca stupina apartinând pârâtilor, amplasata în prezent în curtea imobilului din Gaesti, prezinta un real pericol pentru reclamanta, nefiind respectate dispozitiile art. 7 alin. 3 din Legea nr. 89/1998.

Solutia a fost mentinuta in caile de atac.

Sursa: portal.just.ro

[paul]

IGNII, PRIETENE ... Dongoroz ar fi fost onorat sa te aiba de student !
Alt stupare, am dreptate ???

[IGNITE]

IAR LEGEA ACTUALĂ PREVEDE ...

<%= strCurrentDomainTitle %> Adauga la favoriteAlerta Printeaza
Legea apiculturii nr. 89 din 28 aprilie 1998 - REPUBLICARE*)
*) Republicată în temeiul prevederilor art. II din Legea nr. 131/2010 pentru modificarea şi completarea Legii apiculturii nr. 89/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 7 iulie 2010, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea apiculturii nr. 89/1998 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998 şi a mai fost modificată şi completată prin:
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 30 decembrie 1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 149/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 3 august 1999 şi abrogată, odată cu Legea nr. 27/1994, prin Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002, abrogată, la rândul ei, prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 215/1999 privind modificarea şi completarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 30 decembrie 1999, respinsă prin Legea nr. 285/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 11 iunie 2001 şi abrogată, odată cu Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2000, abrogată prin Legea nr. 345/2002, abrogată, la rândul ei, prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 15 martie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 547/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 25 octombrie 2001, abrogată prin Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 1 iunie 2002;
- Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 390/2006 pentru completarea Legii apiculturii nr. 89/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 6 noiembrie 2006;
- Legea nr. 266/2009 pentru modificarea şi completarea art. 7 din Legea apiculturii nr. 89/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009.
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Embed articolArt. 1
În România creşterea albinelor este o îndeletnicire tradiţională a populaţiei şi constituie, prin rolul său economic, ecologic şi social, o parte a avuţiei naţionale.
Embed articolArt. 2
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale împreună cu Ministerul Mediului şi Pădurilor sprijină activitatea apicolă, în scopul protejării albinelor, creşterii numărului şi producţiei familiilor de albine, al valorificării superioare a resurselor melifere şi a produselor apicole.
CAPITOLUL II: Conservarea, dezvoltarea şi valorificarea fondului melifer
Embed articolArt. 3
(1)Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale contribuie, prin măsuri adecvate, la îmbunătăţirea bazei melifere în cadrul fondului funciar.
(2)Ministerul Mediului şi Pădurilor asigură, prin măsuri adecvate, prevăzute la amenajamentele silvice, protejarea resurselor melifere din cadrul fondului forestier naţional.
Embed articolArt. 4
Autorităţile administraţiei publice locale, pe terenurile pe care le au în administrare, în scopul îmbunătăţirii resurselor melifere vor folosi cu prioritate, la plantarea terenurilor improprii pentru agricultură, a râpelor, a marginilor de drumuri, a spaţiilor verzi, arbori, arbuşti şi alte plante ornamentale care prezintă şi interes pentru apicultura.
Embed articolArt. 5
Apicultorii care amplasează stupine în pastoral sau la iernat sunt obligaţi să anunţe autorităţile administraţiei publice locale, în a căror rază teritorială se află, locul, perioada, numărul familiilor de albine, precum şi adresa deţinătorului de stupi.
Embed articolArt. 6
(1)Polenizarea dirijată a culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor se realizează pe bază de contracte încheiate între proprietarii familiilor de albine şi deţinătorii de culturi.
(2)Costurile prestaţiei de polenizare se stabilesc prin negociere între părţi.
Embed articolArt. 7
(1)Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi regiile autonome, cu profil agricol sau silvic, vor asigura apicultorilor vetre de stupină temporare sau permanente, pe baza autorizaţiei eliberate de către Comisia de bază meliferă şi stupărit pastoral.
(2)Vetrele de stupină pot fi atribuite în judeţul de domiciliu al apicultorului sau în alte judeţe.
(3)Amplasarea stupilor de albine pe terenurile deţinute de apicultori, cu orice titlu, se face la o distanţă de cel puţin 5 m faţă de căile ferate, drumurile publice sau hotarele proprietăţilor din domeniul public sau domeniul privat, intravilan sau extravilan.
(4)Dacă distanţa faţă de obiectivele prevăzute la alin. (3) este mai mică de 5 m, stupii de albine trebuie să fie despărţiţi de acestea printr-un gard, zid, plasă ori alt obstacol prin care albinele să nu poată pătrunde în zbor, cu o înălţime minimă de 2 m, măsurată de la nivelul solului, şi care să continue pe aceeaşi linie încă 2 m dincolo de stupii amplasaţi la extremităţile stupinei.
(5)Numărul familiilor de albine amplasate pe teren, conform obligaţiilor prevăzute la alin. (3) şi (4), nu este limitat.
Embed articolArt. 8
(1)Suprafeţele de teren atribuite pentru vatră de stupină se acordă în funcţie de mărimea stupinei, în locuri accesibile mijloacelor de transport, şi nu vor fi mai mici de 5 m2 pentru fiecare familie de albine.
(2)Durata atribuirii şi condiţiile de folosire a acestor terenuri, precum şi obligaţiile părţilor se stabilesc prin contracte care se încheie între beneficiari şi deţinătorii terenurilor.
Embed articolArt. 9
În scopul conservării fondului genetic apicol şi melifer şi al producerii materialului biologic şi semincer, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului şi Pădurilor pot înfiinţa rezervaţii naturale în zone bioapicole caracteristice.
Embed articolArt. 10
(1)Reţeaua sanitar-veterinară de stat asigură asistenţă de specialitate în conformitate cu programul naţional sanitar-veterinar privind apărarea sănătăţii animalelor.
(2)Diagnosticarea, tratamentul şi eliberarea medicamentelor folosite în combaterea varroozei albinelor se fac prin reţeaua sanitar-veterinară, costul acestora fiind suportat din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Embed articolArt. 11
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului şi Pădurilor, precum şi autorităţile administraţiei publice locale asigură măsurile necesare pentru prevenirea intoxicaţiilor la albine, datorate acţiunilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor din culturile agricole, vitipomicole, din fondul forestier etc, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
CAPITOLUL III: Cercetarea ştiinţifică şi pregătirea personalului tehnic pentru apicultura
Embed articolArt. 12
(1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi alte instituţii publice, împreună cu Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, vor asigura, prin institutele de cercetare-dezvoltare, ameliorarea continuă a rasei autohtone de albine şi a speciilor de plante nectaropolenifere.
(2)Instituţiile prevăzute la alin. (1) exercită măsurile necesare pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice, în vederea obţinerii de produse chimice selective în combaterea bolilor şi a dăunătorilor din apicultura şi silvicultură, care să asigure protejarea albinelor.
(3)Societăţile comerciale "Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura" - S.A. şi Complexul Apicol "Veceslav Harnaj" - S.A., precum şi alte unităţi de profil asigură elaborarea tehnologiilor necesare pentru păstrarea, condiţionarea, prelucrarea şi diversificarea produselor apicole care fac obiectul consumului intern şi al exportului, în vederea încadrării acestora în parametrii de calitate prevăzuţi de normele comunitare.
Embed articolArt. 13
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Asociaţia Crescătorilor de Albine din România vor lua măsuri pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului din apicultura, precum şi pentru intensificarea activităţii de mediatizare din acest domeniu.
CAPITOLUL IV: Stimularea producătorilor apicoli
Embed articolArt. 14
Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, prin Societatea Comercială Complexul Apicol "Veceslav Harnaj" - S.A., precum şi alte societăţi comerciale de profil autorizate asigură aprovizionarea crescătorilor de albine cu material biologic, stupi, subansambluri, unelte şi utilaje, biostimulatori, medicamente de uz apicol, faguri artificiali, precum şi achiziţionarea de la producători a produselor apicole oferite.
Embed articolArt. 15
Producătorii apicoli beneficiază, totodată, şi de următoarele facilităţi:
a)acordarea de credite pentru procurarea de stupi şi familii de albine, unelte şi utilaje apicole, precum şi pentru retehnologizarea capacităţilor de producţie existente, în conformitate cu prevederile Legii creditului agricol pentru producţie nr. 150/2003, cu modificările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 74/2010;
b)pentru vehiculele destinate transportului, în campania de stupărit pastoral, al echipamentelor apicole, pavilioanele şi remorcile apicole ale acestor utilizatori, vor achita tariful de utilizare a reţelelor de drumuri naţionale ori de câte ori este nevoie, astfel: o zi, 7 zile şi 30 de zile;
c)în fondul forestier de stat, amplasarea gratuită a stupilor în pastoral pentru valorificarea surselor nectaropolenifere.
CAPITOLUL V: Asociaţia Crescătorilor de Albine din România
Embed articolArt. 16
(1)Asociaţia Crescătorilor de Albine este organizaţia profesională şi autonomă a apicultorilor din România, cu personalitate juridică şi patrimoniu propriu, care îşi desfăşoară activitatea potrivit reglementărilor legale în vigoare şi statutului său.
(2)Asociaţia reprezintă apicultorii şi interesele acestora la toate nivelurile.
Embed articolArt. 17
(1)Patrimoniul Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, alcătuit din bunuri mobile şi imobile, constituie proprietate privată şi este ocrotit de lege.
(2)Bunurile imobile ale asociaţiei sunt indivizibile şi nu pot fi împărţite între membrii organizaţiei sau între organizaţiile asociate.
(3)Construcţiile realizate pe terenurile prevăzute la alin. (1) pot face obiectul ipotecării şi executării silite, urmând ca regimul juridic al terenului să fie reglementat prin contract civil între proprietarul terenului şi noul proprietar al clădirii.
Embed articolArt. 18
În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, vor fi elaborate norme metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor.
Embed articolArt. 19
Institutul Internaţional de Tehnologie şi Economie Apicolă al Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Apicultura - APIMONDIA funcţionează în conformitate cu prevederile Decretului nr. 370/1970, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 97 din 3 august 1970, şi a regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.
Embed articolArt. 20
Regulamentul privind organizarea stupăritului în România este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
CAPITOLUL VI: Dispoziţii finale
Embed articolArt. 21
Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi şi a reglementărilor adoptate în aplicarea acesteia atrage răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală, potrivit legii.
Embed articolArt. 22
În cazul sancţiunilor contravenţionale se aplică dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Embed articolArt. 23
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice alte dispoziţii contrare.
ANEXA Nr. 1: REGULAMENT privind organizarea stupăritului în România
Embed articolArt. 1
În înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)apicultura - ramură agricolă din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de creştere, ameliorare şi exploatare a albinelor melifere; ştiinţa care se ocupă cu creşterea şi îngrijirea raţională a albinelor, în scopul folosirii produselor lor;
b)produse apicole - mierea de albine, polenul, păstura, lăptişorul de matcă, apilarnilul, ceara, propolisul, veninul de albine;
c)apicultor - persoană care practică apicultura şi care poate deţine, creşte sau exploata familii de albine;
d)stup - cutia sau containerul standardizat care adăposteşte familia de albine în perioada de creştere şi exploatare;
e)familie de albine - unitatea biologică alcătuită din albine lucrătoare, matcă, trântori şi care este adăpostită într-un stup/container standardizat;
f)stupină - un ansamblu unitar de familii de albine - stupi/loc unde se cresc albinele, unde sunt amplasaţi stupii şi toate instalaţiile anexe;
g)vatra de stupină - locul de amplasare a unei stupine permanente sau temporare;
h)stupină staţionară/permanentă - stupina amplasată de obicei în locul unde albinele iernează;
i)stupină temporară - stupina transportată şi amplasată temporar lângă sursele melifere pentru perioada de cules şi mutată ulterior în alt loc;
j)bază meliferă - resursa naturală meliferă alcătuită din flora spontană şi plante cultivate;
k)polenizarea plantelor- tehnologie agrotehnică prin care se asigură fecundarea plantelor entomofile în scopul sporirii producţiei de seminţe, fructe şi legume;
l)plante/floră entomofilă - plante ce se polenizează cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;
m)stupăritulpastoral/transhumanta - verigă tehnologică în activitatea de producţie apicolă, care cuprinde una sau mai multe deplasări ale stupinei temporare în cursul unui an;
n)stupăritul staţionar/permanent - verigă tehnologică în activitatea de producţie apicolă în care stupina se menţine pe vatra de stupină staţionară/permanentă;
o)rasă de albine - populaţia de familii de albine de origine comună suficient de numeroasă pentru creşterea "în sine", care are un genofond comun şi posedă anumite particularităţi fenotipice, adaptată condiţiilor pedoclimatice şi florei melifere din zona respectivă;
p)familie de albine de elită - familii de albine cu performanţe superioare, de rasă pură, care transmit constant, prin descendenţă, însuşirile respective;
q)stupină de elită - stupină cu familii de albine de elită, confirmate prin documentaţia de evidenţă zootehnică şi care a fost atestată oficial conform legislaţiei în vigoare;
r)stupină de reproducţie - stupină producătoare de mătci selecţionate împerecheate în care se multiplică materialul genetic de la familii de albine cu performanţe superioare, de rasă pură, din stupina de elită;
s)matcă - singurul individ femelă din familia de albine cu organe reproducătoare complet dezvoltate, capabilă să se împerecheze şi să depună ouă fecundate.
Embed articolArt. 2
(1)Stupăritul staţionar se referă la practicarea apiculturii pe vatra fixă, constând în amplasarea stupilor pe toată perioada sezonului activ, cât şi pe perioada de iernare pe aceeaşi vatră.
(2)Vatra permanentă poate fi amplasată pe un teren proprietate privată sau pe un teren aflat în concesiune, închiriere, comodat, scoatere temporară din folosinţă ori pe un fond forestier.
(3)Stupinele staţionare vor fi înregistrate şi evidenţiate în baza de date oficială la primării, comisia locală de bază meliferă, dispensare veterinare teritoriale.
(4)Stupinele staţionare autorizate pentru creşterea mătcilor nu vor fi amplasate în masive melifere de importanţă naţională.
(5)Suprafaţa de teren pentru vatra de stupină se acordă în funcţie de mărimea stupinei, dar nu va fi mai mică de 5 m2 pentru fiecare familie de albine şi 50 m2 pentru fiecare pavilion apicol.
Embed articolArt. 3
(1)Transhumanta este veriga tehnologică în activitatea de producţie apicolă, prin care apicultorul deplasează familiile de albine în cursul anului la unul sau mai multe masive melifere aflate pe un teren agricol sau pe un fond forestier.
(2)Vatra de stupină în pastoral se atribuie în baza autorizaţiei prevăzute la anexa nr. 1a), pe care o eliberează comisia judeţeană de bază meliferă şi stupărit pastoral, la solicitarea scrisă a apicultorului, în care va preciza: masivul melifer şi punctele de reper cât mai exacte, numărul de familii de albine, data de plecare, perioada de deplasare, precum şi date personale de identificare şi comunicare.
(3)Stupinele deplasate în pastoral vor putea fi identificate după un panou pe care vor fi trecute următoarele date: numele proprietarului, adresa, telefonul, numărul de stupi pe vatră, numărul de înregistrare la direcţia sanitar-veterinară şi cel al autorizaţiei.
(4)Pentru sprijinirea şi monitorizarea activităţii de stupărit pastoral se constituie anual:
a)Comisia centrală de bază meliferă şi stupărit pastoral, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
b)comisii judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral, în subordinea Comisiei centrale de bază meliferă şi stupărit pastoral.
Embed articolArt. 4
(1)Atribuţiile şi componenţa comisiilor de bază meliferă şi stupărit pastoral sunt următoarele:
1.Atribuţiile Comisiei centrale de bază meliferă şi stupărit pastoral:
a)coordonează şi controlează activitatea comisiilor judeţene şi rezolvă problemele care depăşesc competenţele comisiei judeţene;
b)centralizează resursele melifere raportate de comisiile judeţene;
c)efectuează balanţa meliferă la nivel naţional;
d)analizează necesarul şi excedentul fondului melifer de interes naţional;
e)repartizează excedentul fondului melifer comisiilor judeţene cu bază meliferă deficitară.
2.Componenţa Comisiei centrale de bază meliferă şi stupărit pastoral:
a)preşedinte - reprezentantul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
b)vicepreşedinte - reprezentantul asociaţiei profesionale de apicultori;
c)secretar - reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România;
d)membru - reprezentantul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;
e)membru - reprezentantul direcţiei cu atribuţii fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
f)membru - reprezentantul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva;
g)membru - reprezentantul Ministerului Administraţiei şi Internelor;
h)membru - reprezentantul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii;
i)membru - reprezentantul Ministerului Mediului şi Pădurilor.
3.Atribuţiile Comisiei judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral:
a)centralizează cererile apicultorilor solicitanţi de repartiţie pentru bază meliferă;
b)inventariază şi întocmeşte harta resurselor melifere la nivelul judeţului;
c)comunică rezultatul inventarului Comisiei centrale - excedentul sau deficitul rezultat ca urmare a solicitărilor şi inventarului bazei melifere;
d)eliberează autorizaţiile de stupărit pastoral;
e)analizează şi soluţionează litigiile apărute în derularea acţiunii de stupărit pastoral la nivelul judeţului.
4.Componenţa comisiei judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral:
a)preşedinte - reprezentantul direcţiei judeţene agricole şi pentru dezvoltare rurală;
b)vicepreşedinte - reprezentantul asociaţiilor profesionale de apicultori;
c)secretar - reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România;
d)membru - reprezentantul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;
e)membru - reprezentantul direcţiei judeţene pentru protecţia plantelor;
f)membru - reprezentantul inspectoratului judeţean de poliţie;
g)membru - reprezentantul consiliului judeţean;
h)membru - reprezentantul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva;
i)membru - reprezentantul inspectoratului teritorial de regim silvic şi de vânătoare.
(2)Comisia centrală de bază meliferă şi stupărit pastoral coordonează întreaga activitate de stupărit la nivel naţional, prin comisiile judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral.
Embed articolArt. 5
(1)În scopul protejării vieţii şi sănătăţii oamenilor şi animalelor, precum şi al protejării mediului şi proprietăţii, amplasarea stupilor cu albine pe terenurile deţinute de apicultor cu orice titlu se va face la o distanţă de cel puţin 5 m faţă de drumurile publice sau hotarele proprietăţii învecinate ori hotarele proprietăţii publice sau private aflate în intravilan ori în extravilan.
(2)În situaţia în care distanţele prevăzute la alin. (1) nu pot fi respectate, stupii cu albine vor fi despărţiţi de vecinătăţi printr-un gard, zid, plasă sau orice alt material prin care albinele să nu poată pătrunde în zbor, cu o înălţime minimă de 2 m de la nivelul solului, care să se continue pe aceeaşi linie încă 2 m lateral de extremităţile stupului.
(3)Numărul familiilor de albine amplasate pe un teren conform cerinţelor prevăzute la alin. (2) nu este limitat.
(4)Apicultorul nu răspunde pentru prezenţa albinelor în căutarea polenului şi nectarului pe diverse proprietăţi, vii, livezi ori pentru prezenţa roiurilor, ca urmare a instinctului de înmulţire.
Embed articolArt. 6
Pentru utilizarea optimă a potenţialului melifer, se recomandă încărcături optime de familii de albine la hectar, după cum urmează:
- salcâm - 15-30 de familii de albine/hectar;
- tei - 10-15 familii de albine/hectar;
- floarea-soarelui - 1-2 familii de albine/hectar;
- pomi fructiferi - 2-3 familii de albine/hectar;
- rapiţă - muştar - 2-3 familii de albine/hectar;
- leguminoase perene - 4-6 familii de albine/hectar;
- plante medicinale - 3-4 familii de albine/hectar; şi aromatice
- zmeuriş şi zburătoare - 3-5 familii de albine/hectar.
Embed articolArt. 7
(1)Termenele pentru depunerea cererilor de solicitare a repartiţiei de bază meliferă la nivelul judeţului, a inventarierii resurselor melifere, raportarea acestora la nivel central, precum şi repartizarea excedentului de fond melifer sunt prevăzute în anexa nr. 1b).
(2)Apicultorii solicitanţi de bază meliferă vor primi repartiţia de la comisia judeţeană de bază meliferă şi stupărit pastoral, prin eliberarea autorizaţiei de stupărit pastoral.
(3)Secretarii comisiilor judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral răspund atât de completarea corectă a autorizaţiilor de stupărit pastoral, cât şi de obţinerea vizelor.
(4)Deplasarea familiilor de albine în pastoral se va efectua numai pe baza acestor autorizaţii, care vor fi însoţite de carnetul de stupină.
(5)Vetrele de stupină se atribuie în pastoral pe perioadă determinată şi pe terenuri necultivate.
Embed articolArt. 8
Pe întreaga perioadă de deplasare şi amplasare a stupinei, apicultorul este răspunzător de respectarea normelor privind distanţa dintre stupine, încărcătura la hectar, respectarea direcţiei de zbor a stupinelor amplasate anterior, având totodată obligaţia de a informa, în scris, consiliul local pe raza căruia este situată vatra de stupină, în cel mult 24 de ore de la instalarea pe vatră, asupra locului exact, perioadei de şedere, numărului familiilor de albine amplasate, cât şi cu privire la datele personale de identificare unde poate fi anunţat în cazul efectuării tratamentelor fitosanitare cu substanţe chimice, pentru prevenirea intoxicaţiilor la albine, conform prevederilor legale în vigoare.
Embed articolArt. 9
Încălcarea prevederilor prezentului regulament se sancţionează potrivit reglementărilor în vigoare.
Embed articolArt. 10
- Anexele nr. 1a) şi 1b) fac parte integrantă din prezentul regulament.
ANEXA Nr. 1a: AUTORIZAŢIA DE STUPĂRIT PASTORAL ŞI OBLIGAŢIILE POSESORILOR ACESTEIA
(1)_
Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Judeţului
Asociaţia Crescătorilor de Albine din România
COMISIA DE BAZĂ MELIFERĂ ŞI STUPĂRIT PASTORAL
Vizat
L.S.
AUTORIZAŢIA DE STUPĂRIT PASTORAL
Nr. ........... din .....................
În conformitate cu Legea apiculturii nr. 89/1998, cu Hotărârea Guvernului nr. 921/1995 şi cu Ordinul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei nr. 67/1998, autorizăm:
Domnul .................., cu domiciliul în ................., str. .............., nr. ....., sectorul ........., judeţul ............., să instaleze stupina cu un număr de ..... familii de albine în judeţul ..............., comuna ................, pădurea ................., parcela ..........., borna ............, la culesul de .............. .
Posesorul prezentei autorizaţii posedă Certificatul sanitar-veterinar nr. .............. .
PREŞEDINTE,
SECRETAR,
Semnătura de primire a autorizaţiei .......................
(2)Obligaţiile posesorilor de autorizaţie*)
*) Se tipăresc pe versoul autorizaţiei.
1.Prezenta autorizaţie, împreună cu certificatul sanitar-veterinar, se păstrează la vatra stupinei, asupra apicultorului sau paznicului, pentru a fi prezentată organelor de control.
2.Instalarea stupinei se va face numai pe vatra indicată în prezenta autorizaţie.
3.Numărul stupilor instalaţi va corespunde cu cel înscris în autorizaţie. La masivele melifere din păduri, distanţa dintre două vetre va fi de cel puţin 100 m, iar la culturile agricole, distanţa va fi de cel puţin 300 m.
4.Amplasarea unei stupine pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor stupine (între aceste stupine şi sursa de cules) este interzisă.
5.Apicultorii vor informa în scris primăria asupra instalării stupinei, imediat după instalarea stupinei pe vatră, precizând numărul familiilor de albine, locul exact al vetrei, perioada de folosire a acesteia şi adresa la care pot fi anunţaţi pentru a lua măsurile de prevenire a intoxicaţiilor la albine în cazul unor tratamente.
6.Instalarea şi folosirea vetrelor se vor face cu respectarea măsurilor de prevenire a incendiilor, prevăzute de legislaţia în vigoare.
7.Apicultorii amplasaţi cu stupinele în patrimoniul silvic vor respecta întocmai prevederile Codului silvic.
8.În caz de nerespectare a regulamentului de stupărit pastoral şi a Codului silvic, contravenienţii vor fi sancţionaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare.
ANEXA Nr. 1b: TABEL privind principalele acţiuni pregătitoare pentru campania de stupărit pastoral
Nr. crt.
Acţiuni
Salcâm
Culesul I şi II
Tei
Floarea-soarelui
1.
Constituirea comisiei judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral
până la 15 ianuarie
până la 15 ianuarie
până la 15 ianuarie
2.
Inventarierea principalelor resurse melifere
până la 1 martie
până la 1 martie
până la 30 aprilie
3.
Depunerea cererilor de stupărit pastoral
până la 15 martie
până la 15 martie
până la 15 aprilie
4.
Raportarea la Comisia centrală de bază meliferă şi stupărit pastoral a disponibilului sau deficitului de resurse melifere de interes naţional
până la 31 martie
până la 31 martie
până la 30 aprilie
5.
Analizarea de către Comisia centrală de bază meliferă şi stupărit pastoral a necesarului şi excedentului de fond melifer de interes naţional şi repartizarea pe judeţe a acestor suprafeţe
până la 10 aprilie
până la 10 aprilie
până la 15 mai
6.
Emiterea autorizaţiilor de stupărit pastoral de către comisia judeţeană de bază meliferă şi stupărit pastoral
până la 20 aprilie
până la 20 aprilie
până la 1 iunie
7.
Recunoaşterea vetrelor repartizate
până la 25 aprilie
până la 25 aprilie
în funcţie de starea de vegetaţie
8.
Deplasarea stupinelor la masivele melifere
În funcţie de data de înflorire a masivelor melifere
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 549 din data de 5 august 2010
Forme aplicabileIstoric Cuprins ActiuniLegaturi calificateJurisprudentaForma aplicabila pentru 'Legea 89/1998' la data 10 septembrie 2013, valabila si azi

[IGNITE]

IGNII, PRIETENE ... Dongoroz ar fi fost onorat sa te aiba de student !
Alt stupare, am dreptate ???

acum ce vrei? să-mi arăţi că-l cunoşti pe Vintilă? şi mă iei şi un pic...aşa...că ... DONGOROZ ar fi fost "onorat"?

el se ocupa cu altceva...nu cu legea apiculturii. nu? sau greşesc?

[paul]

eu cred că, atât timp cât nu poţi dovedi un pericol, un prejudiciu, o faptă, o legătură de cauzalitate între faptă şi prejudiciu...

Prietene IGNI ... pentru asta am zis ca Vintila (imi place ca va trageti de sireturi ) ar fi fost onorat sa te aiba de student ! Dac-o mai bagai si pe aia cu latura subiectiva si elementul pur material , obiectiv , erai ... TAREEE ! Ca fularul ...

[smady]

pentru un vecin ca tine asa SMECHER as pune un hranitor cu insecticid cu ceva miere , sa vezi si tu cum e sa doara sau cum e sa fi PROST . Cere SCUZE !!!!!

[cipry74]

pentru un vecin ca tine asa SMECHER as pune un hranitor cu insecticid cu ceva miere , sa vezi si tu cum e sa doara sau cum e sa fi PROST . Cere SCUZE !!!!!

.....



-Dar cu albinele ce ai ?....rusinica daca ai face asa ceva doar ca sa transmiti un mesaj....se pare ca nu le iubesti...