Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ INTRETINEREA ALBINELOR

[Mircea_63]

Chestie de nuanta. Poate la lipsa totala, asa e. Dar la un cules slab strabat kilometrii pentru fiecare picatura de apa, nectar sau farama de polen.

[sammy]

E chestie de multe nuante, Mircea. Colonia de albine lupta pt supravietuire, ok, dar poate lupta destept(cand trebuie, cat trebuie) sau se poate sinucide luptand. Cred ca importa si momentul din an cand e culesul slab si rezervele de nectar si polen existente in stup. Daca n-are rezerve, e obligata sa dea tot pe putin. Pe de alta parte, situatia unui cules slab in toamna e tolerata mai usor decat primavara si vara. Cercetarea la care face referire articolul nu intra, din pacate, in astfel de nuante.

[stony]

Totusi, foarte interesant articolul. Multumesc, ma bucur ca am gasit forumul.

[Mircea_63]

Vei gasi informatie vasta in forum, trebuie doar rabdare sa citesti si de ce nu, sa participi.

[alt stupar]

Mai oameni buni... citim si vorbim aici de probleme reale, constatate de oameni cu adevarat implicati in apicultura ori vorbim de ce filozofii emite cate un te miri ce pacalici ori confanica? ?
Ce pacatele mele... nu putem face o distinctie intre valoare si impostura?
La ce introducem intrun asemenea topic "ce-a zis neica nimeni " ?

[teinegru64]

De retinut ca lipsa culesului uzeaza albina. Zboara in prostie pentru fiecare strop de miere.

As zice ca albina nu se uzeaza de proasta...noi uzam albina.

[bucursorinelionel]

Și, în acest caz..cum ar suna răspunsul la întrebarea ” Este sau nu utilă turta cu conținut proteic ( de preferat polen), administrată primăvara ( să zicem de ex. după sau concomitent cu înflorirea alunului)...?”...raport proteic/glucidic...10%-30%/90%-70%...??

[sammy]

De retinut ca lipsa culesului uzeaza albina. Zboara in prostie pentru fiecare strop de miere.

As zice ca albina nu se uzeaza de proasta...noi uzam albina.

tehnici apicole defectuoase
vetre supraaglomerate/pastoral intensiv
poluarea globala
distrugerea habitatului

[gica.mosu]

Iata dovezi care cre confirma cele scrise de-Sammy:
In 1987 in iulie am vindut la unul din cei 18 apicultori formati de mini(n-am trait digeaba)3 roi pe 6r in iulie (in com Berzunti-BC)iar cind am mers in septembrie sa le fac tratament(atunci cu sineacar+faina alba)surpriza toti 3 erau pe 12 rame (ful miere si puiet) ce sa mai zic in com erau aprox120 stupi....In 7 dec 2013vine omu la mine in piata si zice:Gica anul trecut aveam 70fam am iesit in primavara cu36 fam acum am 40...vini iarna si control-an 3 la anu,ce ma fac? I-am pus citeva intrebari(le stiti voi)...iata raspunsuril:Nici anul trecut si nici ac an nu am minjit centrifuga (are paianjeni )...din 36st acum am 40 fam...am facut stimulare si completare si cel mai bun stup pe 6-7rcu albine are 5-7 kg cu miere ...i-am dat 60 kg miere poliflora si mai cumpara10 pachete de apifonda...Cu ce v-a iesi-D-Zeu stie!!!!
In 2009 am dat la o persoana 3 stupi si 2 roi+ceva botci si matci-Corneliene cum zicea Janese(sa traiesti omule)a mai cumparat 10 matci de la firma autorizata-primite 4, din care3 s-au schimbat (ERAU NE FECUNDATE)..dar atentie cind a dus stupi acasa in sat nu era nici un stup,acum are aproape de suta iar in acel sat,el+un alt apicultor cu mina de luat(programul...)si un muritor di rind au aprox 150 familii...(fac si ceva pastoral -au cu ce)De stimulare -complrtare ,rar doar unde e cazul!!!
P.S-Cine are OCHI sa auda!!! DE fapt asta sa urmarit stupi muuulti/tara in rest....VA urma taxe+impozite

[catalin.profiri]

Asa cum am promis, revin cu partea a 2-a din materialul prezentat.
Originalul il gasiti aici: http://scientificbeekeeping.com/other-d ... es-part-2/
Spor la citit

[catalin.profiri]

De Randy Oliver.
Intr-o zi, in timp ce era profesor, Albert Einstein a fost vizitat de un student. “Intrebarile de anul acesta sunt aceleasi cu cele de anul trecut!” a exclamat tanarul om. “Da” a raspuns Einstein, “dar anul acesta, raspunsurile sunt diferite”.

Astazi apicultorii se pot simti intr-o situatie similara. Managementul coloniei care a fost in trecut un success, s-ar putea sa nu mai functioneze. Aici la Stupina Anul viitor voi face bani grei, pierderi neasteptate ale coloniilor ne-au mancat rata profitului. Am inmultit ca nebunii in fiecare primavara, numai ca sa vedem ca o parte nu se dezvolta, sau se prabusesc in toamna/iarna.
Cu toate acestea, fiind un optimist, incep sa cred ca ajung sa am situatia sub control!
Ultima luna, am descris cum o culegatoare are longevitate limitata in cel mai bun caz. Dar chiar si aceasta durata de viata limitata poate fi scurtata mai mult de boli sau nutritie slaba.

[catalin.profiri]

Nivelul proteinei
Consumul de proteina al albinelor proaspat eclozionate a fost recent corelat cu comportamentul lor ulterior (Nelson, et al 2007). Autorii au descoperit ca albinele cu nivel scazut de vitellogenin isi incep culesul mai devreme in viata, si tind sa culeaga mai mult nectar decat polen. Acesta este efectul subtil al lipsei de polen intr-o colonie – ca albinele vor incepe culesul, si prin asta incep sa imbatraneasca, mai devreme in viata (cercetarile pe acest subiect sunt in curs de desfasurare, uneori in contradictoriu – vezi Matilla si Otis 2006).

“Salariul” pe care lucratoarele harnice il primesc de la colonie este portia zilnica de laptisor bogat in proteine. Schmickl & Crailsheim (2004) mentioneaza ca chiar daca albinele batrane care sunt culegatoare aduc polen, majoritatea este mancat de albinele doici. Albinele doici apoi il proceseaza in laptosor bogat in protein, care ulterior este hranit lucratoarelor care se intorc pentru a implini necesarul lor de proteina. Din moment ce sistemul imun si antioxidant al lucratoarei este dependent de vitellogenin, durata lor de viata ca senioare este partial limitata de cat de bine sunt hranite de albinele mai tinere.

In mod predictibil, doicile prioritizeaza intai larvele flamande de varsta mai inaintata (din moment ce colonia a investit resurse considerabile in ele). Culegatoarele vor simti economia in cazul unei penurii de polen. Intr-adevar, aceasta pare sa fie parte din bucla de reactie care stimuleaza culegatoarele sa aduca mai mult polen.

Deci imagineaza-ti situatia in timpul unei secete – lucratoarele lucreaza mult mai greu ca sa gaseasca polen, si totusi nu este destul disponibil pentru a tine ridicat nivelul propriu de proteina. Idem cand vremea neinduratoare, in timpul cresterii de puiet, tine culegatoarea inauntru. Colonia mananca toate rezervele de polen in cateva zile. Albinele doici reduc din laptisorul dat puietului, pot canibaliza ouale si larvele tinere, si in final sunt fortate sa fure protein din propriile corpuri pentru a continua hranirea puietului in varsta, pana la maturitate. Nu va mai ramanea laptisor pentru culegatoare.

Concluzia este ca atunci cant resursele de polen devin insuficiente, culegatoarele pot suferi de lipsa de proteina. Aceasta poate, din nou, scurta durata lor de viata.

[catalin.profiri]

Dintr-un punct de vedere practic, este important sa ne amintim ca un nivel scazut de proteina intr-o colonie, nu numai ca va initia imbatraniea lor prematura, dar va scadea sistemul imunitar al coloniei, prin aceasta facand colonia ca intreg mai susceptibila la orice boli.
Pe langa aceasta, noi apicultorii trebuie sa fim atenti cand hranim albinele cu supliment de proteina sau sirop de zahar. Ingrediente de calitate slaba ca faina de soia expirata, sau sirop de porumb de calitate indoielnica, pot fi chiar toxice pentru albine. Pe langa aceasta, culegatoarele pot fi otravite de micotoxine din nectarul fermentat sau siropul de zahar, conducand la pierderi majore (Manning 2008).

[catalin.profiri]

Infectii generale
Albinele batrane sunt albine cu viata scuta. Albinele care au trebuit sa lupte cu boala (bacterial sau virala) sau parazitismul (varoa) in momentul in care au fost in stadiu de larva sau pupa, ar putea sa nu ajunga niciodata la potentialul deplin, ca adulti. Albinele adulte au apoi propriul set de probleme. O culegatoare care are un paduche varoa, sau infectata cu nosema, are sanse mai mici de a se intoarce de la fiecare zbor decat o albina neparazitata. Sau poate nu se intorc intentionat – “Acest comportament poate fi interpretat ca inlaturare a patogenului prin suicide, servind ca un mecanism de aparare impotriva bolilor ce reduce incarcarea cu paraziti si patogeni a coloniei” (Kraji, et al 2006). Prababil natura a selectat pentru un comportament in care culegatoarele muribunde se auto elimina din stup, in loc sa fie forteze albinele dricar sa le care afara.

Cand o alina e “provocata” de un pathogen sau parazit, isi activeasa sistemul imunitar. Acest process este scump metabolic (Moret&Schmid-Hempel 2000) O albina (sau colonie) care se lupta cu boala, are nevoie de mai multa mancare, si nu e la fel de productiva. Efortul metabolic depus in plus, depus pentru a zbura pe timp rece poate fi mai mult decat poate duce. Pentru o albina batrana cu un nivel scazut de vitellogenin, similar cu un om batran si subnutrit, o boala considerata minora, poate fi fatala.

[catalin.profiri]

Paraziti

Asa cum am mentionat mai devreme, colapsul coloniilor are o istorie recurenta – ceea ce sugereaza ca sunt implicate vremea si/sau efectele subtile ale patogenilor bine stabiliti. Cu toate acestea, in ultimii 25 de ani 3 jucatori seriosi au intrat in tablou: paduchele traheal in 1984, paduchele varoa in 1988 si nosema cerane (aparent) in ultima decada. Acesti paraziti nu au intrat pe scena in liniste, ci mai degraba fiecare a provocat ravagii. In consecinta, au adaugat un nou stress continuu albinelor asaltate, prin slabirea lor, suprimand sistemul lor imunitar, creand noi puncte de intrare a patogenilor, si adaugand noi vectori de virusi. De aceea, colapsurile curente pe scara larga pot fi cauzate de actiunea unui stress istoric al mediului si patogenilor, exacerbate de stresul additional al parazitilor.

Parazitul intern, nosema, a fost de mult timp numit “ucigasul invizibil” – intrucat prin scurtarea vietii culegatoarelor, poate devasta o colonie fara simptome vizibile. Dr. Mariano Higes a detaliat patologia N. cerane ce poate duce la colapsul coloniilor. Nosema poate fi rea pentru o colonie, dar in prezenta unei nutritii deficitare si/sau a virusilor, poate fi devastatoare. Intr-adevar, unii virusi ai albinelor pot fi gasiti numai in conjunctie cu infectia cu nosema.

Nosema poate avea un effect additional asupra populatiei unei colonii. O cercetare mai veche (Fisher 1964) a sugerat ca infectia cu nosema creste nivelul de hormon juvenil (HJ) din insecta. In cazul albinelor melifere, HJ este antagonic vitellogeninului, si un nivel ridicat de HJ ar cauza o imbatranire prematura.

Am corespondat cu expertul in HJ dr. Zachary Huang, si expertul in vitellogenin Dr. Gro Amdam pe aceasta tema. Dr. Huang are date nepublicate aratand ca nosema nu produce HJ direct, dar ca albinele infectate pot avea intr-adevar un nivel ridicat de HJ, ceea ce face ca sa inceapa culesul mai devreme. (In unele colonii, albinele nu raspund la infectie prin inceperea culesului mai devreme, dar el nu a examinat aceste colonii ca sa vada daca albinele infectate au deasemenea nivel ridicat de HJ). Mecanismul actual nu a fost determinat, dar probabil implica vitellogenin, ca si in cazul albinelor sanatoase.

Diferenta de la o colonie la alta in raspunsul la infectia cu nosema cerane este de notat, din moment ce poate explica de ce nosema e mai grava la unele colonii decat la altele. Orice induce albinelor dintr-o colonie sa inceapa sa culeaga la o varsta mai frageda, va accelera imbatranirea albinelor lucratoare, si va impiedica cresterea coloniei.

Paduchii parazitici au demonstrat impactul lor asupra longevitatii albinelor. Atat varoa cat si paduchii traheali pot cauza depopularea coloniei. Paduchele tracheal este in mod specific mai dur cu albinele de iernare, si paduchele varoa mai dur cu albinele de toamna si de iarna. Cu toate acestea, este posibil ca nici un paduche sa nu omoara colonia direct, ci mai degraba sa initieze o emidemie virala ce da gata albinele.
Dintr-un punct de vedere practic, este controversat daca parazitul omoara o colonie, sau doar o pregateste pentru lovitara de la unul sau mai multi virusi. Controlati parazitul, si albinele pot in general sa tina singure infectiile virale la un nivel scazut.

[catalin.profiri]

Virusi
Albinele sunt in imbolnavite omniprezent de virusii RNA, asa cum si apicultorii sunt imbolnaviti de viirusii RNA de raceala si gripa. Cu toate acestea, virusii albinelor tind sa stea intr-o stare latent in albine – numai ocazional provicand boli observabile. In acest mod ei actioneaza mai mult ca virusul herpes - practic toata lumea il are, dar apare numai cand suntem stresati, avand o alta boala sau cu sistemul imunitar compromise.

Virusii albinelor au fost o problema relativ neimportanta pentru apicultor pana la aparitia varoa. Apoi am descoperit rapid ca combinatia varoa cu aproape orice virus poate fi letala. Dr Norman Carreck (2008) scrie:
“infestatia cu varoa, si prin aceasta infestatia ulterioara cu ABPV (virusul paraliziei acute) si KBV (virusul kasmir) poate duce la multe din simptomele associate cu CCD, si anume pierderea rapida si spectacular a coloniilor puternice, lasand stupii goi numai cu matca si cateva albine”.

Deci intrebarea logica e, poate un virus considerant latent in mod normal, sau una din mutatiile lui, sa rabufneasca periodic pentru a cauza o epidemie (sau mai bine spus, epizootic) in populatia albinelor, poate datorata unui eveniment de stress nutritional, si in mod special cu asistenta nosem? Asa un virus poate nou identificat, asa cum este Virusul israelian al paraliziei acute (IAPV – inca un suspect pe lista mea) si unul mai vechi ca puietul in sac (SBV)