Ioan Guist scrie:Am vazut cum arata o stupina de 90 familii intrata in friguri.Praf si pulbere.
Uneori poți să ai mama materialului genetic, că tot îți intră în friguri.
Ce să mai zicem de un apicultor care scapă el stupii în friguri (despre mine e vorba aici).
Am reușit performanța să bag și Bk în friguri. Chiar pe toți. Pe ăștia i-am scos ușor. La unii am rupt o dată botcile, la alții de 2 ori și gata. Își văd de treabă.
Și Carnica mi-a tras botci, ba încă prima. Era prea tare și stătea de o lună în ladă fără cules prea bun. Cu natura nu te pui. Dar, tot din carnica sunt cei care nu au intrat în friguri.
Ieri am mers să bisturificizez botcile.
Am stupii pe 3 rânduri. Încep din spate, ca să pot lucra măcat 2-3 ore nederanjat.
Rândul 2 și 3 e format din amestecături (adică lecso, cum ar fizce frate ungur) de mătci. Cum am strâns și eu în 10 ani.
Rândul 1 e format din Canica, roi din vara trecută.
Până am ajuns la ei, mi-am luat ace și eram gata-gata să plec acasă. Nu prea mai aveam loc pe mână unde să mai pună un alt ac (da, nici mănuși nu mi-am luat).
Soarele dădea spre asfințit. În câteva minute am terminat rândul 1. Magazia plină, botci mai deloc, blânde cu nu-mi putea imagina ieri. Am mers acasă bucuros, cu mâinile ca pancovele, dar bucuros că am carnica.