Referitor la cele 2 albinute cu aripi deformate – 2 albine nu-i mare lucru deocamdata. Coloniile nu mor din cauza Virusului Aripilor Deformate, care exista dinainte de aparitia Varroa (si nu are legatura cu marimea coloniei), dar combinat cu o infestare puternica cu Varroa poate duce la o colonie slabita sau chiar desfiintata, pentru ca acest virus se propaga mult mai repede cand in stup exista Varroa. De asemenea, pentru ca virusul se propaga prin contactul dintre albine, inclusive hraniri reciproce, doicile care ingrijesc matca se vor imbolnavi si ele la un moment dat si deci si matca. Din acel moment virusul nu mai poate disparea din stup decat daca se schimba matca. Aceasta schimbare trebuie insa cuplata cu tratamente anti-Varroa, altfel are valoare nula. Deci pasii urmatori pentru stupul respective sunt tratamente - Mavrirol in prima instanta (pe care nu l-am facut azi toamna) urmat de Varachet cand se incalzeste si o schimbare de matca cu prima ocazie.
De asemenea am citit studii care spun ca in prezenta proteinei acest virus este mult mai bine tinut sub control de colonie si deci voi hrani acel stup cu ceva drojdie inactivata. Apropo, drojdia care ramane (cam 1.5kg)o voi da celorlalte colonii si asta se poate reflecta in puterea coloniilor la inceput de Mai (asta este criteriul suprem in analiza impachetarii).
Stupul respectiva a fost cel care a avut nevoie de cele mai multe hraniri (cu sirop si glucoza) in toamna, mi s-a parut permanent mai molesit si fara vlaga, albinele sunt parca mai mici, colonia e pe 6 rame dar trebuia stransa pe 5, este unul din stupii care aveau acele buburuze de roua pe care le descriam dupa Anul Nou (deci probabil a inceput ponta inca din Decembrie), etse stupul la care am vazut cele mai multe albine moarte scoase afara la singurul zbor cat-de-cat pe care l-am vazut personal din Noiembrie incoace (cam 50 de albine), nu s-a atins de pungile de miere date.
Desi am facut destule tratamente si sunt convins ca era curat in Octombrie, se poate sa fi ajuns Varroa din nou in stup in perioada Octombrie-Noiembrie de la alte albine din sat (am inca 3 apicultori in sat, inclusiv un “greu al apiculturii” care la experienta sa de jumatate de secol nu are nevoie sa se atinga de stupi decat toamna cand le ia mierea).
Concluzii finale.
Scopul experimentului a fost sa gasesc un tip de impachetare care sa mimeze cat mai bine iernarea in natura, fara stresul cauzat de un fund anti-varroa deschis sau de curentii de aer caracteristici sistemului “horn”. Asta inseamna ca telul final nu este supravietuirea coloniei peste iarna, ci minimalizarea stresuli cauzat albinelor de iernarea intre faguri dreptunghiulari paraleli si deci a mortalitatii premature. Nu am urmarit eradicarea totala a condensului pentru ca ea nu e posibila decat daca expunem ghemul curentilor de aer, ci controlul condensului fara a cauza probleme albinelor din cauza unor eventuali curenti. Omul in general se sperie de mucegai pentru ca in subconstient stie ca mucegaiul e daunator pentru el, dar pentru albine curentul de aer este mult mai daunator decat condensul (cu exceptia cazurilor in care aerisirea e atat de slaba incat condensul are loc direct pe albine sip e rame). Colonia de albine are iarna condens si mucegai in scorbura, dar curenti de aer are doar daca nu a gasit un loc bun atunci cand a roit.
Elementele principale ale impachetarii au fost urmatoarele :
1. urdinis deschis la maxim pentru o aerisire buna
2. rame asezate pe mijlocul stupului pentru aerisirea intregului spatiu
3. diafragme din polistiren extrudat pentru protectia intervalelor marginase ale ghemului
4. o paturica asezata pe rame, nici atat de groasa ca sa nu permita trecerea aerului, nici subtire ca sa lase toata caldura sa treaca imediat prin ea.
5. Catul gol asezat deasupra, pentru a permite o evacuare partiala a umiditatii din cuib si o condensare a acesteia pe peretii catului in loc de cei ai cuibului sau pe rame.
6. Etansare perfecta zonei superioare, asa incat schimbul de aer sa se faca numai pe la urdinis.
Cum s-au comportat :
1. urdinisul deschis la maxim e poate cea mai buna idée. Dupa cum s-a vazut in pozele facute dupa Anul nou, desi zapada era de 40 de cm, urdinisurile erau perfect curate, deci majoritatea aerului a iesit pe urdinis.
2. Am deschis un singur stup - roiul care se retrasese pe 3 rame si lasase 2 goale, pentru a muta o rama cu miere din stanga in dreapta, ca sa nu ramana fara miere intervalul exterior. Nu am vazut condens sau mucegai deloc. Nu am vazut condens pe rame decat cateva mici picaturi la unii din ei dupa gerurile de la Anul nou, precum si cateva mici pete de mucegai la unul din ei, care asa cum am scris mai inainte avea o paturica prea scurta si permitea un schimb de aer cu catul prea mare. Deci asezarea cuibului pe mijloc a fost benefica.
3. Cam jumatate din stupi mai au si acum intervale exterioare populate bine. Altii (probabil cei care nu au fost restransi sufficient in toamna) au parasit acel interval (am vazut si mici mortalitati – cateva zeci de albine surprinse de ger). Deci diafragmele de polistiren au avut effect neglijabil si nu au ajutat decat stupii bine stransi.
4. Paturicile au acut grosimea perfecta (asta se poate testa incarcand sa sufli prin ele) si au permis trecerea umiditatii. Unele din cele care au fost prea scurte s-au umezit in zona unde exista un interval descoperit. Deci daca sunt de dimensiunea potrivita, sunt bune.
5. si 6. Umiditatea s-a condensate rapid in caturi atunci cand au fost geruri. In rest, ea a ramas in cat fara sa condenseze sufficient de mult pentru ca eu sa ridic podisorul sis a permit schimbul de aer. Faptul ca majoritatea sunt perfect curate desi ponta a inceput deja de cateva saptamani la unii (cum e cel cu cele 2 albinute tinere scoase la urdinis) arata ca teoria initiala a fost corecta. Sincer ma asteptam ca toate caturile sa aiba condens in ele cand incepe ponta si am fost placut surprin ieri sa vad ca asta nu s-a intamplat. Sincurele probleme au aparut acolo unde polistirenul din podisor nu era taiat perfect si albinele nu reusisera sa propolizeze toate deschizaturile in toamna, si acolo unde lemnul s-a deformat si au aparut orificii la imbinarea dintre corpuri. Deci caturile goale isi fac treaba atata timp cat nu exsta comunicare cu exteriorul.
Pana acum, lasand la o parte problemele cauzate de calitatea proasta a stupilor si de erorile facute la taierea paturicilor si a polistirenului, nu am de ce sa ma plang. Totusi, principalul obiectiv a fost scoaterea de familii sanatoase din iarna (mai sanatoase decat in cazul impachetarilor clasice), nu eliminarea condensului. Voi putea spune daca asta a fost cazul doar dup ace voi vedea cat de repede mor albinele in Martie-Aprilie. Voi reveni cu informatii peste 2 luni.
Recomandari pentru cei care vor sa copieze sistemul :
- puneti cuibul pe mijloc.
- Strangeti familia la maxim – 5 rame pt o familie normala.
- Folositi diafragme de polistiren perfect etanse – sa nu existe spatii prin care se pot forma curenti sau prin care albina sa treaca dincolo si sa moara blocata acolo. Acel tampon de aer dintre diafragme si peretii stupului e cea mai buna izolare.
- Nu folositi o paturica prea groasa sau prea subtire – testate-o sufland prin ea. Taiati-le astfel incat sa acopere perfect cuibul – cu 1cm mai mult decat lungimea necesara (se vor bomba daca uneti turte/pungi sub ele). Inveliti-le in panza, mai larg, pentru siguranta.
- Asigurati-va ca nu exista absolut nici o crapatura/orificiu la imbinarea dintre lada si cat si dintre cat si podisor, precum si in constructia podisorului.
- Daca toate astea sunt bifate, nu va exista condens deloc in cuib si putin sau deloc in cat, nu vor exista curenti de aer daunatori, aerisirea va fi OK. Daca nu puteti bifa toate cerintele astea, incercati alt sistem.
- Recititi tot ce am scris la acest subiect, s-ar putea sa fi uitat ceva…
Albinele vor supravietui majoritatii stilurilor de impachetare, dar o impachetare mai eficienta se poate traduce in cateva borcane bune de miere la primele culesuri din an. Personal voi pastra acest stil de acum incolo (daca dezvoltarea din Martie-Aprilie e satisfacatoare) dar voi rezolva defectele peturicilor, polistirenului si a imbinarii dintre cuiburi, pentru etanseitate perfecta sus, asa cum si albinele incearca sa faca toamna. Pentru cei care au probleme la imbinarea stupilor asa cum am eu (vedeti poza de mai sus) recomand folie PPE (4-5mm), de care se pune sub parchet – costa doar 1 leu pe metru si o puteti taia fasii subtiri si prinde de corpuri cu pioneze/cuisoare, in 1-2-3 straturi, in functie de marimea deschizaturii.
Scuze pentru eventualele greseli de ortografie.