Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ BOLI SI DAUNATORI - TRATAMENTE

[peterneamt]

Ce laborator de analize are curajul de a spune adevărul fără a fi socotit ridicol ?
ECOLOGIA POLUARII
4.1. INTRODUCERE, ETIMOLOGIE SI DEFINITII

In anul 1874 chimistul german ZEIDLER, ce efectua in acea perioada un studiu extins asupra compusilor clorului cu substante organice (asa numitii compusi organoclorici) in scopul elaborarii tezei de doctorat, a sintetizat cateva substante noi, printre care si diclordifenil-tricloretanolul (prescurtat DDT). Formula noului compus si paia prowazekii prin obisnuitul vector al acestui microorganism – paduchele de corp sau de vesminte (Pediculus humanus f. vestimenti). Paduchele de cap (P. humanus f. capitis) si cel lat (Phtirus pubis) pot, de asemenea, transmite agentul patogen in timpul sugerii sangelui sau prin excrementele lor ce produc mancarimi de piele. In ajutorul medicilor italieni au sosit la Neapole entomologi si chimistul elvetian MÜLLER (1899-1965) care in anul 1939 descoperise ca DDT-ul poseda o puternica actiune insecticida. Neapole a fost orasul in care pentru prima data s-a experimentat in afara laboratorului si pe scara mare o substanta organica de sinteza (DDT) si actiunea a fost incununata de succes, epidemia fiind rapid stapanita. Castigarea “razboiului” cu paduchele de corp i-a adus lui MÜLLER in anul 1948 renumitul premiu Nobel pentru fiziologie si medicina, iar agronomilor izbanda lui MÜLLER le-a inspirat folosirea DDT in lupta cu insectele. Imediat dupa cel de al doilea razboi mondial DDT a fost utilizat pentru stapanirea tantarilor (vectorii malariei) si s-a crezut ca el va aduce dupa sine controlul complet al populatiilor de insecte daunatoare.
Entuziasmul manifestat de industria chimica a pesticidelor (a agrochimicalelor in general) si de fermieri era aproape nestavilit. Se crease o agricultura noua – agricultura conventionala – cu un randament posibil a se afla in continua crestere prin care osteneala procurarii painii celei de toate zilele in schimbul sudorii fetei disparea datorita masinilor si imprastierii agrochimicalelor pe ogoare.
Euforia generala nu a durat mai mult de un deceniu si jumatate. Un prim semnal de alarma fusese lansat de concisa lucrare a lui SMITH et al. (1948). Ei au constatat, cu uimire si o oarecare ingrijorare, ca in laptele vacilor care fusesera hranite zilnic cu lucerna uscata recoltata de pe tarlalele prafuite cu DDT in scopul distrugerii insectelor fitofage ce compromiteau productia primara neta a plantei. DDT-ul si derivatii erau acumulati intr-o concentratie de minimum 10 ori mai mare decat in lucerna folosita pentru furajare.
In jurul anului 1960 se adunasera in aceste privinte o multime de date mai cu seama in tarile industrializate din Lumea Noua (SUA, Canada) si din Europa, incat ele, datele, trebuiau sa paraseasca lumea laboratoarelor si a campurilor experimentale si sa fie aduse la cunostinta marelui public.
Aceasta grea misiune, ce timp de inca mai bine de un deceniu si jumatate a starnit inversunate controverse, i-a revenit emitentei geneticiene, piscicultoare si femeie de litere din S.U.A. – RACHEL CARSON. In cunoscuta sa carte “Silence Spring” (“Primavara tacuta”, adica fara pasarele cantatoare, aparuta in anul 1962), scrisa mai intai pentru publicul larg, dar destinata in egala masura industriasilor fabricanti de agro-chimicale, fermierilor si inginerilor agronomi, economistilor, jurnalistilor, moralistilor si nu in ultimul rand politicienilor, prefatata de doua personalitati de seama ale vietii politice engleze – lordul SHACKLETON (fiul celebrului explorator englez al Antarcticei – Sir Ernst Henry Shackleton – cel care in expeditia condusa de Robert Falcon Scott a localizat, in anul 1909, polul magnetic de sud al pamantului) si celebrul evolutionist al secolului al XX-lea – Sir Julian Huxler (1887-1975), ea a denuntat utilizarea abuziva a agrochimicalelor. Cartea s-a aflat de indata ce aparuse pe masa “Biroului Oval” din Casa Alba, fiind in atentia presedintelui de atunci – John Fitzgerald Kennedy (1917-1963) – al Statelor Unite ale Americii.
Semnalul de alarma emis de Rachel Carson a fost urmat de nenumarate studii (WOODWELL, 1967; WOODWELL, WURSTER si ISAACSON, 1968; WOODWELL, CRAIG si JOHNSON, 1971; BALDACCI si CONTI, 1973 si altii), monografii (MELLANBY, 1967; WAGNER, 1971;STRAHLER si STRAHLER, 1974; FRANKE si FRANKE, 1975; ODUM, 1975; DIX, 1981; PIMENTAL, 1995; KORMONDY, 1996) care duc la concluzia ca agricultura conventionala (mecanizata si chimizata) si industria constituie in epoca noastra factorii de prim rang al poluarii globale.
Poluarea este un complex proces ecologic generat de activitatile umane antiecologice efectuate in ambianta naturala si in cea influentata in grade diferite de catre om. Poluarea este unul dintre multiplele rezultate ale retrogresiunii pe plan local sau global, si ea poate fi stapanita daca autoritatile competente mondiale si nationale intervin prompt si pe termen lung cu masuri de redresare ecologica.
Vocabula moderna “poluare”, ce designeaza un termen stiintific ce corespunde unui proces ecologic de inrautatire intr-un anumit fel a mediului inconjurator, provine din verbul latin “polluo,-ere”, care poseda atat o semnificatie rezultata dintr-o realitate materiala imediata (sensul propriu-zis al cuvantului in cauza) cat si una atribuita metaforic unor acte umane ce au de a face mai mult cu sfera spiritului (sensul figurativ al cuvantului analizat).
In sensul propriu, latinul “polluo,-ere” inseamna: a murdari; a se murdari; a inmuia (ceva, de regula tesaturi, cu apa); a manji; a se manji; a necinsti. In astfel de sensuri gasim cuvantul mai ales in poeziile lui Publius Ovidius NASO (43 i.d.H. – sau 18 d.H.). Deosebit de interesante si sugestive sunt semnificatiile metaforice ale verbului. Marele jurist si orator roman Marcus Tullius CICERO (96-43 i.d.H.) foloseste expresia “polluere jura” = a viola legile, iar in alte texte profanare sau sacrilegiu. La un poet mai putin cunoscut, cum a fost Xestus PROPERTIUS, “polluo,-ere” inseamna a corupe sau a atinge onoarea cuiva. In fine, alt poet contemporan cu OVIDIU, Albius TIBULLUS, in Elegiile sale deplange o iubita pentru actiunea de “polluere auro forman”, pentru ca “si-a prostituat frumusetea de dragul aurului”.
Rezonantele figurative ale verbului “polluo,-ere” au si astazi valoarea simbolica din trecut, mai ales cand ne gandim si rostim expresiile “poluare spirituala”, “poluare culturala” sau “poluare morala”.
In diverse manuale de ecologie vom gasi felurite definitii ale conceptului de poluare in dependenta de cata atentie au dat autorii respectivi insemnatatii practice a procesului de poluare.
In scopul revelarii diversitatii existente in aceste privinte vom mentiona, spre exemplificare, cateva din multele definitii elaborate pana in prezent.
Cartea “Silent Spring” nu a stat zadarnic pe masa presedintelui Statelor Unite ale Americii. El a convocat “Comitetul Stiintific al Casei Albe” si i-a recomandat sa se ocupe de problema complexa a mediului inconjurator. Presedintele de atunci a fost asasinat la Dallas, dar “Comitetul Stiintific al Casei Albe” si-a continuat fara incetare munca si in anul 1965 a prezentat noului presedinte B. Johnson un amplu raport stiintific in problema poluarii intitulat “restaurarea calitatii mediului nostru inconjurator”, in care a fost elaborata o definitie exhaustiva a procesului de discutie:
“Poluarea este o modificare nefavorabila a mediului natural care apare in totalitatea ei sau partial ca un subprodus al actiunii umane, prin mijlocirea efectelor sale directe sau indirecte, ce modifica criteriile de repartizare a fluxului energetic, nivelul radiatiilor, componenta si constructia fizico-chimica a mediului natural si abundenta speciilor biologice”.
aceste schimbari pot afecta omul direct sau pe calea aprovizionarii lui u apa ori cu produsele agricole si alte produse biologice; mai pot, de asemenea, afecta obiectele sale fizice si averile sale sau posibilitatile lui de recreere ori de percepere a naturii.

4.2. CAI DE DETERIORARE A ECOSISTEMELOR

Din reformarea capitalismului si prabusirea comunismului decurge proiectul unui nou tip de societate ce poate fi denumita CAPITALISM SOCIAL. Exista deci posibilitatea ca omenirea sa evolueze convergent pe a treia cale “TERTIUM DATUR”.
Din perspectiva sociologiei actionaliste, ALAIN TOURAINE distinge aparitia societatilor post industriale, proces ce prefigureaza viitorul omenirii, “Societati de un nou tip se formeaza sub ochii nostri”, spune el. Acestea se vor numi:
a. societati postindustriale, daca se vrea marcarea distantei ce le separa de societatile industrializarii ce le-au precedat si care se amesteca insa cu ele, atat sub forma capitalista cat si sub forma socialista;
b. societati tehnocratice, daca se vrea denumirea lor dupa numele puterii care le domina;
c. societati programate, daca se cauta a le defini mai intai prin natura modului lor de productie si a organizarii economice. Acest ultim termen, deoarece indica cel mai direct natura muncii si a actiunii economice, pare cel mai util.
Indiferent de denumire si tip, aceste societati vor fi in pericol atata timp cat succesul economic va avea prioritate asupra justitiei sociale si a protectiei ecosferei. Toate prioritatile trebuie sa se subordoneze exigentelor protectiei mediului inconjurator.
Poluarea artificiala, poluarea naturala.
Natura se gaseste, in mod evident, in fata unui declin ecologic, in care factorul antropic a avut rolul determinant, ca factor de deteriorare prin mijloace directe, indirecte, multiple si complexe, apropiate sau indepartate in timp.
In acest context se inscriu:
a. Deteriorarea ecosistemelor prin eroziune;
b. Deteriorarea prin supraexploatarea resurselor biologice:
– defrisarea padurilor
– suprapasunat;
– supraexploatarea resurselor oceanice;
c. Deteriorarea prin introducerea de noi specii in ecosistem;
d. Deteriorarea prin constructii de baraje si canale;
e. Deteriorarea prin poluare artificiala, ca urmare a dezvoltarii industriei si transporturilor.
In toate aceste situatii, actiunea omului, constienta sau necontrolata, a avut la origine un scop laudabil, cucerirea naturii. Efectele sunt insa de cele mai multe ori acute, cronice, deteriorarea ecosistemelor fiind ireversibila.
Spre deosebire de acest gen de poluare, POLUAREA NATURALA prezinta ca si caracteristica reversibilitatea efectelor, pastrarea ciclurilor vitale biologice si biochimice ce permit refacerea naturii. In aceasta categorie intra: eruptiile vulcanice, cutremurele, inundatiile, alunecarile de teren, eroziunea solului produsa de vant si apa, cometele si meteoritii, reziduurile vegetale si animale, incendiile spontane datorate temperaturilor inalte.
Din punct de vedere istoric poluarea naturala a predominat pe pamant de miliarde de ani, fiind principalul factor moderator al climei si reliefului.

4.3. LEGILE POLUARII (LEGILE ECOLOGIEI GENERALE)

Ecologia, similar oricarei stiinte maturizate, in urma investigatiilor facute in diversele sectoare ale biosferei (ecosferei) contemporane, a reusit sa descopere si sa formuleze mai multe legi specifice vietii la scara globala, regionala si locala.
In afara diferentelor distincte ale unui biosistem sau sociosistem aflate in interactiune cu intreaga lume a viului, exista cateva legi generale pentru finantarea a tot ceea ce este viu, fie ca e vorba de viata salbatica din natura neinfluentata sau putin influentata de om, fie ca in discutie se afla iarasi societatea umana sau sectorul sistemului antropic din biosfera contemporana. Aceste legi generale ale ecologiei au fost dezvaluite de multilateralul savant american Barry Commoner (1971, 1980).
In capitolul al II-lea al celebrei sale carti “Cercul care se inchide. Natura, omul si tehnica” (1971, 1980), B. Commoner formuleaza patru legi foarte generale, proprii ecologiei, pe care le intalnim la oricare nivel de integrare si organizare al biosistemelor. Acestea sunt circumscrise si definite in cele ce urmeaza, astfel:
a) Prima lege a ecologiei generale:
“ORICE LUCRU (FENOMEN) ESTE LEGAT DE UN OARECARE ALT LUCRU (FENOMEN)”. Prima lege a lui B. Commoner evidentiaza interactiunea tuturor sistemelor (vii si nevii) si fenomenelor care se petrec in ecosfera. Ecosfera, cu ecosistemele sale, in acceptiunea lui B. Commoner este formata dintr-o multime de unitati care se gasesc mai mult sau mai putin strans legate intre ele prin multiple procese. Aceste unitati individualizate sau cel putin vag conturate se influenteaza unele pe altele in diverse chipuri, influente ce determina aparitia si dezvoltarea, disparitia si dezagregarea feluritelor structuri si procese ce se desfasoara continuu in ele. Legea este deosebit de importanta si ne vom intalni cu ea ori de cate ori se va analiza un sistem sau altul al biosferei.
b) A doua lege a ecologiei generale:
“ORICE LUCRU (FENOMEN) TREBUIE SA DUCA (SA MEARGA) UNDEVA”. Legea a doua a ecologiei generale subliniaza faptul ca orice proces din ecosfera si structurile care-l intretin, se finalizeaza prin alte procese si structuri care in lipsa impacturilor umane sunt, de regula, benefice pentru intreaga ecosfera. In ecosfera (biosfera) nimic nu se pierde, ci totul este folosit. In natura, prin urmare, nu exista deseuri si totul este folosit prin mijloace care ne uimesc prin “inteligenta sau rationalitatea lor”.
c) A treia lege a ecologiei generale:
“NATURA STIE CEL MAI BINE”. Aceasta lege ce poate fi considerata drept un aforism ecologic, releva o realitate pe care omul intreprinzator (inginer, industrias ori economist) adeseori o ocoleste din aroganta. Cum poate natura, sistem aleatoriu si inconstient, sa stie mai bine decat specialistul instruit. Ceea ce pierd din vedere, incepand cu politicienii, conducatori ai natiunilor, si sfarsind cu omul de rand ce-si gospodareste casa, mica afacere sau ferma, este ca experienta naturii “in a sti” se fundamenteaza pe numeroase incercari, savarsiri si de erori, si apoi reglarea proceselor prin inlaturarea erorilor, efectuate de-a lungul unui timp ecologic ce depaseste scurta viata a sistemelor ce alcatuiesc microsistemul ecosfera (biosfera). “Experientele” de milioane de ani ale naturii ii confera acesteia o “stiinta”, chiar daca ea nu este constientizata
pe masura modului uman de gandire, ce-i confera o neta superioritate fata de cumpanirea pe scurta durata a omului, raportata la durata vietii sale. Din aceasta cauza procesele sustinute de natura isi gasesc mult mai bine locul in ansamblul biosferei (ecosferei) decat orice actiune intreprinsa de om. Cea de-a treia lege a ecologiei generale trebuie sa invite faptura cugetatoare la o pertinenta meditare asupra legilor inmuabile ale naturii si a mijloacelor de a invata din acestea modalitatile adecvate de “circulatie” in universul viului de pe aceasta planeta.
d) A patra lege a ecologiei generale:
“NU EXISTA UN ASTFEL DE LUCRU (FENOMEN) CUM AR FI UN PRANZ GRATUIT”. rin aceasta formulare plina de umor – care in literatura beletristica, prin parafrazare, poseda o echivalenta in “Povestea unui om lenes” de Ion Creanga, cand eroul incriminat ar putea exclama: “Nu exista posmagi muiati” – arata ca orice se castiga in ecosfera este platit prin consumul unei anumite cantitati de energie. In cazul efectelor dezastruoase ale unor impacturi umane, reparatiile sau redresarile ecologice necesare a fo facute pentru ca nu natura, ci omul sa nu moara, au de asemenea un cost atat energetic, cat si unul financiar.

4.4. POLUAREA ARTIFICIALA

Poluarea artificiala, in functie de natura poluantului, poate fi:
a. fizica
– produsa de zgomot (poluare sonora);
– poluarea radioactiva;
– produsa de apa calda, praf, particule de carbune;
b. chimica
– produsa de compusi gazosi din industrie;
– ionii unor metale grele;
– pesticidele folosite in agricultura;
– detergenti;
c. biologica
– rezultata din infestarea mediului cu agenti patogeni si germeni proveniti din fermentatii, anetopizarea apelor.
Poluarea artificiala, dupa mediul in care actioneaza, poate fi:
– poluarea atmosferei;
– poluarea apei;
– poluarea solului.

POLUAREA ATMOSFEREI

MOTTO:
“Maine dimineata cand va treziti inspirati adanc.
Aceasta va va face sa simtiti ca putreziti”
– Cetatenii orasului New York in lupta pentru aerul curat.

Aerul curat este un amestec de gaze a caror proportie se mentine constanta in straturile inferioare ale atmosferei, constanta care reprezinta una din conditiile de baza ale mentinerii vietii pe Terra. In compozitia aerului apar: azot 78%, oxigen 21%, argon 1%, bioxid de carbon, neon, kripton, xenon, heliu, ozon si vapori de apa.

Peste 90 Km TERMOSFERA
50-90 Km MEZOSFERA
12-50 Km STRATOSFERA
(aici se formeaza stratul de ozon)
8-12 Km TROPOSFERA
(N2, O2, H2O, vapori, CO2”, Argon etc.)

Structura sursei de aer pentru viata si om.
Este de mentionat ca pentru o fiinta umana matura sunt necesari 20.000 m3 zilnic.
Prezenta omului pe Terra si activitatile sale fac sa fie deversate in atmosfera mari cantitati de substante poluante sub forma de gaze, lichide si particule solide, sau provoaca poluari termice ale atmosferei.
Privind provenienta poluantilor, este de mentionat ca 49% provin din transporturi, automobilul fiind un adevarat factor sinucigas al omenirii.
a. Poluantii gazosi
Acestia reprezinta 90% din masa totala a poluantilor emisi.
In ceea ce priveste scaderea cantitatii de oxigen din atmosfera, ca urmare a actiunilor antropogene se pare ca nu exista nici un motiv de ingrijorare. Masuratorile efectuate au aratat ca, in prezent, continutul de oxigen din atmosfera este stabil.
Problema mai importanta a mentinerii atmosferei la un nivel acceptabil, necesar echilibrului ecologic, este legata de marea cantitate de bioxid de carbon CO2 deversata. Continutul de CO2 a crescut mereu in atmosfera, cantitatile introduse pe cale antropogena depasind consumul de fotosinteza al plantelor. Trebuie observat ca incarcarea in partea de sus a atmosferei cu substante poluante are si un efect termic, prin ridicarea temperaturii substratului format (efect de sera) care s-ar putea intensifica pana la a produce schimbarea climei, avand ca urmare topirea gheturilor in zonele polare si deci cresterea nivelului oceanelor cu toate consecintele respective.
Poluarile gazoase pot sa afecteze si stratul de ozon, care asigura protectia biosferei fata de nocivitatea radiatiei ultraviolete.
Dintre poluantii gazosi mai amintim: oxidul de carbon CO, hidrocarburile, aldehidele, bioxidul de sulf SO2, hidrogenul sulfurat H2S, compusii azotului NO, NO2, derivatii halogenilor. Dintre acestea predomina in atmosfera CO in proportie de 50% si SO2 – 16%.
Ploile acide
Poluarea atmosferei cea mai grava se manifesta sub forma ploilor acide.
Ploile acide sunt determinate de prezenta in atmosfera a oxizilor de sulf si azot (SO2 si NO2), care in prezenta vaporilor de apa si sub influenta radiatiilor ultraviolete se transforma in acizi corespunzatori extrem de toxici, acidul sulfuric si acidul azotic. Reactiile de transformare se produc in troposfera.
Primele observatii alarmante referitoare la cresterea aciditatii precipitatiilor in Europa (Norvegia) si vestul SUA dateaza din 1960. Abia dupa 1980 in numeroase paduri s-au inregistrat pierderi masive, aparand fenomenul “moartea padurilor”, in special la conifere.
b. Particule in atmosfera
Particulele care ajung in atmosfera pot fi:
– aerosoli naturali de origine continentala;
– praf terestru rascolit de furtuni;
– din reactiile fotochimice ale unor gaze si ozonul;
– din reactiile dintre SO2, H2S, NH3 si O3 cu O2;
– din eruptiile vulcanice;
– aerosoli oceanici, din evaporarea picaturilor, in suspensie;
– aerosoli de origine umana: fum, particule solide.
c. Poluari termice
Unele activitati umane au ca efect incalzirea atmosferei, devenind prin aceasta factori modificatori ai climei terestre. Este vorba in cea mai mare masura de pierderile de caldura ce au loc in timpul combustiilor ce au loc la centrele termice.

POLUAREA APELOR

MOTTO:
“Spalati-va dintii cu cea mai buna pasta.
Apoi clatiti-va gura cu deseuri industriale”.
TOM LEHRER

Poluarea apei este o modificare fizica sau chimica a apelor de suprafata si din panza freatica posibil a afecta in diverse feluri organismele vii.
Nivelul de puritate a apei depinde de folosinta acesteia.
Problema poluarii apelor poate fi o problema locala, regionala sau globala.
Sursele de poluare pot fi:
– neconcentrate (nepunctuale) provin de pe suprafete intinse;
– concentrate (punctuale) provin dintr-un singur loc (canale de scurgere).
Poluantii principali in ape, si efectele lor sunt:
– Agenti care provoaca boli (bacterii, virusi, protozoare si paraziti).
– deseuri consumatoare de oxigen (deseuri casnice, deseuri animale si alte deseuri biodegradabile care saracesc apa in oxigen).
– Chimicale anorganice solubile in apa (acizi, saruri, metale toxice).
– Chimicale organice (uleiuri solubile si insolubile in apa, benzina, plastice, pesticide, solventi de spalare).
– Materii sedimentate sau suspendate in apa.
– Substante radioactive.
– Caldura.
Calitatea apei se exprima dupa cantitatea de oxigen dizolvata in apa la 20°C redata in p.p.m. (parti per milion).
O apa buna are 8-9 p.p.m., una usor poluata 6,7-8 p.p.m., modest poluata 4,5-6,7 p.p.m., puternic poluata sub 4,5 p.p.m., grav poluata sunt 4 p.p.m.
Privind oceanul planetar, mentionam ca, contaminarea apelor incepe in atmosfera la mare altitudine, de unde vaporii condensati cad pe sol sub forma de precipitatii incarcate cu reziduuri care mai departe sunt antrenate pe intreg ciclul natural al apei. Apele uzate vehiculate prin fluvii sunt deversate permanent in ocean in cantitati tot mai mari, urmare a cresterii populatiei si a dezvoltarii urbane si industriale.
Produsele care ajung in ocean in cantitati foarte mari si care au efectele cele mai grave sunt detergentii, pesticidele si hidrocarburile petroliere. A mia parte dintr-un gram de pesticid (DDT) la m3 de apa micsoreaza cu 75% randamentul fotosintetic al algelor.

POLUANTI FARA PRAG

In cazul substantelor poluante este dovedit ca efectul unora dintre substante, numite “fara prag”, apare prin acumulare in timp, chiar si in cantitati extrem de mici.
Dintre principalele substante toxice “fara prag” se citeaza pesticidele, hidrocarburile policiclice aromate, radiatiile ionizate precum si unele metale grele ca de pilda: Pb, Hg, Cd etc. Atentia cercetatorilor este atrasa de actiunea cronica pe care aceste substante le exercita nu numai asupra organismelor intoxicate, dar si asupra descendentilor lor.
Afectarea aceasta poate avea loc prin multiple moduri, dar mai ales prin lezarea tesutului glandelor sexuale, a celulelor embrionare sau a puilor prin laptele mamar.
Privind pesticidele, este evident ca in situatia actuala agricultura nu se poate dispensa de folosirea acestora. Fiind toxine, ele prezinta insa si numeroase riscuri pentru om si animale. Pesticidele au efecte negative chiar si in doze mici iar contactul repetat cu aceste substante provoaca multe accidente, de la intoxicatii la decese.
Hidrocarburile ciclice aromate provin din arderile incomplete ale unor combustibili in industrie sau in motoarele cu explozie ale autovehiculelor. Poluarile cu mercur si plumb sunt cu urmari grave pentru om.
Depunerea si acumularea in tesuturi osoase, si unele organe pot sa aiba urmari fatale asupra vietii.
Astazi in zona Baia Mare bolile de metabolism generate de excesul de plumb din atmosfera sunt mai frecvente cu 40-60% fata de restul tarii. La fel, bronsitele si emfizem pulmonar cu pana la 70%. Aici speranta de viata este mai mica cu circa 12 ani fata de media pe tara.
Natalitatea a avut o tendinta constanta de scadere de la 16 la mie in 1989 la 10,5 la mie in 1996. Din datele oficiale rezulta ca un mare numar de copii sufera de rahitism. Mortalitatea infantila a crescut pana la 24 la mie.

5. ELEMENTE DE ECOLOGIE UMANA SI URBANA
5.1. RELATIILE GENERALE OM-BIOSFERA

Omul este un produs al evolutiei ecosferei, in care ramane integrat deoarece existenta lui este indisolubil legata de cea a altor specii si a intregului invelis al planetei.
Daca evolutia tuturor celorlalte specii de pe glob se datoreaza doar actiunii unor legi biologice (in primul rand a selectiei naturale), in procesul dezvoltarii speciei umane actioneaza pe langa legile biologice, o noua categorie de legi – legile sociale, a caror baza este reprezentata prin procesul muncii.
Datorita numarului si mai ales prin stapanirea stiintei si a tehnologiei, omul a devenit specie dominanta in ecosfera, putand transforma mediul, adaptandu-l nevoilor sale, in timp ce la celelalte specii procesul este invers, speciile se adapteaza la mediu.
Datorita acestei situatii, omul a iesit de sub actiunea legilor luptei pentru existenta cu alte specii si de sub actiunea competitiei biologice intraspecifice.
Factorul antropic este cel mai dinamic dintre toti factorii, el punandu-si amprenta asupra echilibrului ecologic de la primele inceputuri. Natura ii contesta inca omului dreptul de a transforma toata suprafata pamantului in scopul obtinerii de alimente si alte bunuri. De altfel, o asemenea actiune ar fi potrivnica chiar intereselor sale de perspectiva.

5.2. SOCIETATEA OMENEASCA SI CURENTUL ENERGETIC

Orice faptura ce exista in biosfera terestra trebuie sa aiba o sursa de energie.
In cazul individului, energia necesara conditiei umane se refera atat la viata biologica cat si la confortul necesar.
Pentru individul uman energia este:
a. ENDOSOMATICA
b. EXOSOMATICA
a. Energia ENDOSOMATICA este energia din interiorul corpului nostru. Denumirea vine de la doua cuvinte grecesti: “endo” – in interior si “soma” – corp. Aceasta energie metabolica se realizeaza prin arderea zaharurilor si grasimilor din alimente.
In metabolismul bazal, omul cheltuieste pentru intretinerea corpului 16200 Kcal/zi. Cand omul face efort muscular si intelectual, cantitatea de calorii necesara e mai mare. In organism consumul de glucoza si oxigen nu este egal. Cel mai mare consum de glucoza se realizeaza la efortul intelectual intens. Prezentam cateva praguri:
– metabolismul bazal 1.600 Kcal/zi-1;
– starea de subnutritie 1.600-1.900 Kcal/zi-1;
– nutritie normala 2.150-2.500 Kcal/zi-1;
– supraalimentare 3.100-3.600 Kcal/zi-1.
Conditii de munca grea:
– metalurgie 3.500 Kcal/zi-1;
– minerit 5.000 Kcal/zi-1;
– cosit si secerat manual 7.000 Kcal/zi-1.
b. Energia EXOSOMATICA este o energie nemetabolica sau cultuala. In limba greaca “exo” – insemna exterior.
Numai genul “Homo” speciile erectus, neandertalensi, sapiens familis, sapiens actual, foloseste energia exosomatica.
Prima resursa de energie exosomatica a fost lemnul. Homo erectus il folosea pentru trebuintele zilnice, frigerea vanatului si incalzitul pesterii, 1.000 Kcal/zi-1.
In timp, dupa descoperirea focului, cantitatea de energie exosomatica a crescut. A doua mare tranzitie ecologica incepe in secolul al XIII-lea, cand in Anglia se descopera carbunele de pamant, si desi primul londonez care a folosit carbuni de pamant pentru incalzirea locuintei a fost judecat si spanzurat, acesta este un mare eveniment de ecologie umana.
Momentul de rascruce sau de schimbare, cand omul ajunge sa manipuleze energie exosomatica, se petrece la sfarsitul neoliticului si inceputul erei metalelor.
Marea tranzitie ecologica umana, sesizata foarte bine de XENOPHON, care afirma in scrierile sale “agricultura este maica si doica tuturor mestesugarilor”, dezvoltarea agriculturii a atras dezvoltarea mestesugurilor.
Pe masura dezvoltarii mestesugurilor si apoi a industrializarii, dupa anii 1700-1750, cantitatea de energie exosomatica folosita a crescut mult.
Astazi omul cheltuieste:
– in tari in curs de dezvoltare 7.000-10.000 Kcal/zi-1;
– in tari dezvoltate industrial 10.000-100.000 Kcal/zi-1;
– in tari foarte dezvoltate peste 100.000 Kcal/zi-1.
In tari supraindustrializate, in S.U.A. de exemplu, la New York, se foloseste pana la 2-3 milioane Kcal/zi-1.
Pentru secolul al XXI-lea, daca la toate categoriile de resurse perspectivele sunt sumbre, la capitolul energiei exosomatice exista o raza de speranta. Actualei folosiri a energiei bazate pe consumul de combustibili fosili (carbune, petrol si derivati) se va adauga din ce in ce mai mult, prin aportul stiintei, folosirea de energie solara, eoliana, a mareelor etc.

5.3. ELEMENTE DE ECOLOGIE URBANA, URBANIZAREA SI POPULATIA URBANA

Asezarile urbane au aparut dupa trecerea la treptele superioare ale productiei si organizarii colectivitatilor umane: diviziunea muncii prin separarea agricultorilor de vanatori, de mestesugari si muncitori industriali.
Primele orase au aparut inca cu 7 milenii inaintea erei noastre, in tarile din orientul apropiat: Irihon, Babilon, Persepolis etc. W. Schneider, in lucrarea “Omniprezentul Babilon, orasul ca destin al oamenilor” (1966), a aratat ca istoria oraselor se suprapune cu istoria lumii, deoarece orasul a fost nu numai exploratorul, ci si conducatorul si creatorul civilizatiei umane. Aglomerarea oamenilor spre orase, in ultimul secol, a devenit masiva. Marile orase au aparut in epoca moderna. In (1800) cele mai mari orase cu un milion de locuitori au fost: Pekin, Tokio, Londra. In Europa: Paris, Neapole, Istanbul, Lisabona, Petersburg, Viena s.a. Primele orase care in 1850 aveau peste un milion de locuitori u fost Londra si Paris.
La inceputul sec. XX, Londra avea peste 7 milioane de locuitori, New York 6 milioane, Paris, Moscova doua milioane.
In anul 1900 in intreaga lume erau doar 12 orase care aveau peste un milion de locuitori. In 1940 numarul acestora au crescut la 38, in 1960 a crecut la 77, in 1973 erau 137 si in 1975 – 181. In prezent, cele mai mari orase din lume sunt: Shanghai, Tokyo, New York, Ciudad de Mexico, care cu suburbiile lor depasesc 10-12 milioane de locuitori.
Urbanizarea populatiilor a fost determinata de dezvoltarea industriei, care a absorbit o proportie din ce in ce mai insemnata de muncitori in productia industriala. Pe de alta parte, mecanizarea agriculturii a eliberat pe muncitorii agricoli, precum si cresterea relativa a populatiei rurale, fara ca suprafata agricola sa creasca decat foarte lent, si in unele zone chiar a scazut.
In ceea ce priveste clasificarea oraselor dupa datele oficiale ONU, completate cu propuneri ale unor urbanisti si demografi, redam urmatoarea scara a asezarilor urbane:
– Orase mici de la 200-20.000;
– Orase mijlocii sau aglomeratii de la 20.000-100.000;
– Orase mari de la 100.000-500.000 locuitori;
– Orase multi-milioane sau metropole de la 2,5 milioane la 12 milioane;
– Megapolis – ansamblu urbanizat de cateva zeci de milioane locuitori.
Se mai folosesc si denumiri de “city” care au peste o suta de mii de locuitori, asa-numitele aglomerari urbane impreuna cu suburbiile sale; “conurbatii” – grupuri de mai multe asezari urbane aparute prin impreunarea mai multor localitati care in trecut au fost separate; “super conurbatii” – regiuni urbane din mai multe conurbatii.
Cresterea populatiei urbane cunoaste un ritm accelerat incat il intrece pe cel al populatiei rurale, iar dupa gradul de dezvoltare al populatiei urbane a tarilor in curs de dezvoltare se inregistreaza cel mai rapid ritm de crestere.
Acest lucru se explica atat prin diminuarea fertilitatii, cat si al numarului redus al populatiei rurale, aceste tari atingand nivelul stationar de crestere urbana.
Intre anii 1900-1940, urbanizarea a inregistrat cresteri deosebite in unele regiuni: tarile din Europa Occidentala, America de Nord, Oceania, in timp ce in ultimele decenii urbanizarea a fost mai accentuata in Asia centrala si de Est (5-7%), Federatia Rusa, Africa de Nord, America de Sud (3-4%). Intre diferite tari ale lumii exista raporturi procentuale intre populatia urbana si rurala, in tarile Oceaniei, Europei de Vest, Japonia, Americii de Nord, precum si in zona temperata a Americii de Sud si in Rusia, populatia urbana depaseste in prezent 50% din totalul populatiei, in timp ce in tarile Africii si ale Asiei de Sud-Est, populatia urbana nu atinge 20%.
In general, atractia metropolei s-a mentinut pana nu demult, cand s-a constatat nu numai o limitare administrativa a cresterii oraselor mari, ci si o tendinta spontana de evitare a lor din partea populatiei.
Urbanizarea cunoaste schimbari continue de ritm, grad, de intensitate, densitate, impuse de diversi factori sociali si chiar de necesitati economice.
Urbanizarea ca fenomen eco-psiho-social. Evolutia omului primitiv spre ratiune a insemnat despartirea sa de unele conditii de viata naturale, si acceptarea unei vieti rurale si apoi urbane. Cele mai inalte manifestari umane au aparut in orase. Se afirma des ca omul superior este un animal care construieste orase – “ideea de libertate exprima faptul ca intre zidurile orasului se termina cu viata vegetativa legata de sol-agricultura”. Tot ceea ce in numele libertatii au izbutit sa obtina candva miscarile spirituale, sociale si nationale, au originea in aceasta eliberare de pamant. (O. SPINGLER).
Unii afirma ca, cu cat orasul este mai mare, cu atat determina o influenta mai puternica a sanatatii mentale, care ar diferentia populatia urbana de cea rurala. De asemenea, unii afirma ca marile genii ale omenirii au aparut in mediul urban.
Totodata, in marile metropole exista si cele mai vestite cartiere rau famate, cu cea mai mare frecventa de criminali, adevarate izvoare de atitudini antisociale. Daca acestea sunt exceptii, in ansamblu, populatia urbana este mai activa, mai eficienta si mai evoluata.
La baza stau stimuli sociali din societatea aglomerata, complexa si variata a oraselor. Sarcinile mari pe care orasul le pune spre rezolvare omului la diferite niveluri: competenta permanenta si tendinta de autodepasire, ritmul mai viu al vietii si exemplele intalnite la tot pasul constituie factorii mobilizatori pentru locuitorii urbei (desi Lucian Blaga sustine ca vesnicia s-a nascut la tara).
Dupa cum este organizata societatea, orasul si grupurile sociale componente, indeosebi familia, si dupa cum se realizeaza educatia copiilor, tineretului, se obtine o valorificare a intregului potential uman sau se pierde o parte printre delicventi, deviati, decazuti (copiii strazii). In legatura cu acesti factori apar imbolnaviri psihice, care sunt tot mai frecvente la oras, nu datorita uzurii fizice excesive, cat si incalcarii regulilor de profilaxie psihica, prin recurgerea la agentii patogeni si viciile cunoscute, cum sunt: fumatul, alcoolismul, consumul de droguri, proxenetism si promiscuitate, coruptie etc.
Este cunoscut faptul ca mentalitatea locuitorilor din orase a fost diferita in trecut de mentalitatea din mediul rural referitoare la marimea familiei, cresterea copiilor etc., avand ca urmare o natalitate mai mica, cu un ritm de crestere si nivel de dezvoltare superior.
Diferentele au fost si in ce priveste nivelul de trai si de cultura. In prezent, apropierea intre oras si sat se intensifica, urbanizarea avand un ritm de crestere mai rapid decat cresterea demografica, realizandu-se nu numai “exploziv” prin extindere, ci si “imploziv” prin transformarea stilului de viata si a continutului material al satelor.
In curand, se pare ca cea mai mare parte a lumii va trai in orase, si in viitor toate asezarile umane de pe glob se vor urbaniza.
Cu toate criticile aduse acestui proces, urbanizarea este nu numai o necesitate, ci si o binefacere care va fi cu atat mai certa cu cat se vor preveni aspectele negative, atat pe plan psihic, cat si pe plan psihosocial.
Sarcina arhitectilor si ecologilor este ca sa proiecteze corect orasul secolului XXI, armonizand raporturile reciproce dintre spatiile construite si zonele verzi.
Importante sunt si zonele verzi periurbane, padurile de agrement, pentru refacerea fortei de munca.
Echipe pluridisciplinare de sociologi, ecologi, arhitecti efectueaza studii de LOISIR, privind modul de petrecere al timpului liber in spatii verzi, indeosebi periurbane.
Forme specifice de poluare urbana
In aglomerarile urbane sunt posibile oricare din formele de poluare artificiala, din cele prezentate la poluarea atmosferei si a apelor.
a. Poluarea sonora (ASALTUL SONIC)
In orase, zgomotul produs de circulatie si transporturi, in exterior, i se adauga in interior zgomotul produs in spatii industriale, ateliere si chiar muzica ascultata la prea multi decibeli.
Efectele zgomotului sunt fizice si psihice.
Conform omului de stiinta ROBERT MAX BARON, “in timp ce poluarea aerului ne ucide incet dar linistit, zgomotul ne transforma fiecare zi in tortura”. Zgomotul distruge celule din fluidul din urechea interna, care transforma undele nervoase in semnal nervos (impulsuri).
Alte efecte ale zgomotului:
– constrictionarea vaselor de sange;
– dilatarea pupilelor;
– tensionarea musculaturii;
– cresterea frecventei batailor inimii;
– cresterea presiunii sanguine;
– tresarirea, retinerea respiratiei;
– spasme stomacale.
Ca boli, apar: cresterea tensiunii, boli cardio-vasculare, migrene, dureri de cap, ulcere gastrice, modificarea chimiei creierului. Un studiu efectuat la Universitatea TENNESSE a relevat ca 60% din studenti si-au pierdut auzul in diferite grade.
Taria sunetelor se exprima in decibeli (prescurtat se noteaza db).Aceasta este o unitate care masoara taria relativa a sunetelor in raport cu capacitatea de a fi sesizate de catre ureche umana. Pentru un decibel corespunde cel mai fin sunet, abia auzibil. Scara decibelilor este logaritmica, de fiecare data taria sunetului creste de 10 ori.
Presiunea sunetelor incepe sa devina periculoasa de la 75 dbA si mortala dupa 180 dbA.
– 80 dbA – o strada urbana aglomerata;
– 100 dbA – plecarea unui turboreactor (de la 300 m distanta);
– 110 dbA – claxon de automobil la 1 m distanta;
– 120 dbA – trasnetul, muzica rap, metal;
– 130 dbA – aparat muzical ca maximum;
– 140 dbA – vase portavion;
– 150 dbA – turboreactor de la 25 m.
b. Poluarea in locuinte si birouri.
Cetatenii urbani petrec 85-90% din timp in interior (locuinta, sali de curs, tribunal, sali de spectacole, uzine etc.).
Exista mai multi poluanti interiori care, in exces, provoaca de la formele simple de dureri de capa si transpiratii pana la tulburari grave de sanatate, chiar cancere.
Poluantii interni provin de la mai multe surse:
– CO – de la sistemul de incalzire;
– NO – in bucatarie;
– aldehida formica – dormitor;
– cloroform, clor – in baie.

6. POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR

Politica, in general, are ca obiect distribuirea tuturor resurselor necesare vietii omului intr-o maniera ordonata.
Resursele materiale (hrana, apa, aer, sol, minerale) si energia se produc in biosfera.
In concluzie, o politica economica nu poate fi facuta in afara problemelor ecologice. Scaderea contemporana a resurselor accentueaza aceasta directie noua a politicii.
O alta categorie de resurse sunt resursele spirituale si informationale: religia, arta, stiinta, filosofia, care se produc in NOOSFERA.
O politica ecologica trebuie sa promoveze raporturi sau relatii rationale intre resursele informationale (teoretic si practic inepuizabile) si cele de ordin energetico-material (posibil a fi epuizate).
Politicienii trebuie sa se orienteze spre grupurile sociale si interesele lor. In tarile dezvoltate acestia se orienteaza spre clasa de mijloc, care este cea mai numeroasa.
Grupurile de populatie, intr-un centru urban, sunt specializate pe un anumit secto al retelei economice: productie, acumulare, distributie, consum. Fiecare individ face parte preponderent dintr-un grup, si secundar apartine altor grupuri.
Politicienii trebuie sa aplaneze sau sa gaseasca mijloacele optime de stingere a conflictelor dintre grupuri (pentru resurse materiale si spirituale).
Politicienii, ca si ecologii, aplica adeseori conceptul de “capacitate de sustinere” in cazul problemelor legate de presiunile pe care le exercita populatia asupra mediului.
Pana spre mijlocul secolului, trei tendinte au contribuit in modul cel mai direct la accentuarea presiunilor asupra mediului: dublarea populatiei, marirea de cinci ori a productiei economice mondiale si adancirea prapastiei care caracterizeaza distributia venitului. Dintre cei trei factori, cel cu impactul cel mai puternic astazi este cresterea diferentei dintre veniturile celor bogati si ale celor saraci. Proportia intre veniturile lumii bogate, reprezentand o cincime a populatiei mondiale si al celei sarace a crescut, astfel, de la 30 la 1 in 1960 la 59 la 1 in 2002.


Distributia venitului global (1960-2002) Tab. 1

Anul
Cota din venitul global repartizat la
cei mai bogati
20%
cei mai saraci
20%
1960
70,2
2,3
Cota de venit a celor bogati fata de cei saraci

30 la 1
1970
73,9
2,3
32 la 1
1980
76,3
1,7
45 la 1
1990
79,1
1,8
50 la 1
2002
82,7
1,7
59 la 1

Sursa: Programul Natiunilor Unite pentru dezvoltare (New York – Oxford University Press).
Drama inechitatii constituie o cauza majora a declinului mediului, ea mentine supraconsumul la varful scarii veniturilor si saracia la baza.
Limita superioara a capacitatii de sustinere a planetei este data de o cantitate totala de energie solara convertita in energie biochimica in cazul procesului de fotosinteza a plantelor, din care se scade energia pe care aceleasi plante o folosesc pentru propriile procese vitale. Aceasta se numeste productivitate primara a Pamantului (PPH) si constituie sursa principala de hrana a intregii biosfere.
Din pacate baza de resurse necesara omenirii este in continua scadere.
In afara de energetica, domeniu in care putem sa intrevedem o schimbare, de la folosirea carbunilor fosili la sursele bazate pe energie solara, nu exista substituenti identificabili pentru resursele biologice si de apa esentiale. In plus, o mare parte din pamant, datorita practicilor agricole nepotrivite si supraexploatarii, isi pierde productivitatea.
Prognoza pana in anul 2010, conform datelor O.N.U., indica o schimbare pe cap de locuitor negativa la principalele categorii de resurse.


Nivelul populatiei si disponibilitatea resurselor refolosibile. Tab. 2




Anul 1990
Anul
2010
Schimbarea
totala
Schimbarea pe cap de locuitor
milioane
%
Populatia
5290
7030
+33
–
Captura peste (to)
85
102
+20
–10
Culturi agricole (ha)
1444
1516
+5
–21
Paduri (ha)
3402
3540
+4
–22
In afara de situatia alarmanta a resurselor, trebuie mentionat ca pentru supravietuirea rasei umane, de maxima importanta sunt serviciile ambientale asigurate de sistemele naturale asigurate de sistemele naturale, de la reglarea ciclului hidrologic de catre paduri, pana la filtrarea poluantilor.
De aceea, prin politica mediului inconjurator sunt necesare de promovat legi adecvate pro-natura in consens cu o politica anticipativa care sa priveasca spre viitor.......

[peterneamt]

Respectă fermierii legislaţia ?
http://www.dadrcj.ro/files/albine1.pdf

[stefanmadalin]

ps. a greşi e omeneşte şi eu sunt un simplu muritor ca şi tine şi mai greşesc şi îmi asum greşelile făcute, dar consider că sub nici o formă nu am încercat să măsluiesc adevărul sau să prezint eronat fapte având un scop ascuns . Nu fac parte şi nu am făcut freodată din un partid politic şi nici nu reprezint interesele economice ale cuiva şi consider că ce am scris este în interesul apiculturii şi apicultorilor printre care cred că mă aflu şi eu. Simt că eşti de partea cealaltă a baricadei şi în mod sigur ai de câştigat promovând pesticidele ca pe ceva de care umanitatea în ansamblu nu se poate debarasa . Păcat, dar asta e, fiecare cu convingerile lui , dar aş fi vrut să vi cu argumente să încerci să-mi dovedeşti că nu am dreptate şi că pesticidele şi implicit neonicotinoidele sau plantele modificate genetic sau erbicidul glifosat sau......nu sunt toxice pentru mediu şi implicit pentru Om !

Si ca sunt baiat, iti dau si un exemplu, mai multe de fapt.
http://www.sciencedirect.com/science?_o ... archtype=a

Nu venii sa-mi spui ca toti oamenii astia sunt platiti de monsanto, ce rost ar avea?
Parerea mea? Problema e ca oricine are acces la aceasta substanta si poate face orice cu ea, nerespectand doze, epoci, masuri de protectia muncii....fermierii sunt niste handicapati mintali...de aici vin problemele, si e valabil universal pentru toate pesticidele.

http://ento.psu.edu/publications/are-neonicotinoids-killing-bees

[stefanmadalin]

Respectă fermierii legislaţia ?
http://www.dadrcj.ro/files/albine1.pdf

să înştiinţeze în scris cu cel puţin 48 ore înainte de începerea tratamentului cu ppp : consiliile
locale, primăriile pe teritoriul cărora se găsesc suprafeţele ce urmează a fi tratate precum şi cele ale
căror limite teritoriale se află la mai puţin de 5 km de aceste suprafeţe, conţinând următoarele date :
locul tratamentului ; data începerii şi durata tratamentului ; denumirea produsului folosit şi remanenţa
acestuia ; metoda de aplicare şi mijlocul cu care se execută tratamentul.

Uite, ieri am facut un tratament la rapita. Pana la 12 a fost nor cu ceata. La 12 si ceva a iesit soarele. Imediat am iesit in camp la tratament. La ora 4 deja a inceput sa bata vantul, si a fos imposibil sa mai fac ceva.

Ceea ce vreau sa spun este ca la tratamente trebuie sa fii atent, prognozele nu sunt pe microzone. Nu ai cum sa ghicesti cu 48 de ore inainte cum va fii vremea.
Deci am stat 3 zile sa prind 3-4 ore bune pentru tratament. Si eu am putin teren, ma duc ma intorc si s-a terminat tarlaua. Dar cei ce lucreaza sute si mii de ha? Cum crezi ca manageriaza ei tratamentele????

[peterneamt]

Aproape toţi apicultorii ce au dus stupii la rapiţă sau floarea soarelui au înregistrat în ultimii ani depopulări masive şi chiar mortalităţi la familiile de albine şi acesta e un lucru cert . De doi ani CCD-ul nu mai este un fenomen izolat şi tot mai mulţi apicultori îmi spun că găsesc la revizia de primăvară doar câteva albine şi proviziile de iernare intacte. Nu îţi ascund că şi eu mă aflu printre ei după ce am fost la floarea soarelui şi nu am de gând să mai repet greşala care mă costă foarte mult ! Dacă eşti aşa de informat, luminează-ne şi pe noi ce şi cum.....
ps. ai scos subiectul din context dar te ajut eu :
stefanmadalin scrie:

stefanmadalin scrie:
O sursa pentru tratarea padurilor cu neonicotinoide? Aberezi maxim!



peterneamt scrie:
http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Dig ... detul+Dolj
http://www.agromonitor.ro/tratamente-fi ... oliatoare/
http://buzaulardelean.ro/index_htm_files/ordin454.pdf
http://www.pestcontrol-expert.ro/blog/c ... -de-omizi/
http://www.recolta.eu/arhiva/unitatea-f ... -9526.html
http://ro.scribd.com/doc/249510362/Capi ... ori#scribd



Si acum ca tot te-ai cufundat in rahat, arata-mi unde scrie NEonicotinoide in vreunul din linkurile tale??????????????????????????? Se trateaza cu alta grupa, dar daca ti-o spun sari si pe aia.
Colegi, nu ma supar daca ma jigniti, macar aduceti un argument!! Intotdeauna imi plac luptele cu argumente, dar peter nu aduce niciunul stiintific, in afara de cancanurile alea.
Si cu asta s-a dovedit ca am dreptate, omu e dus.



Spre deosebire de tine am văzut cu proprii mei ochi ce sa turnat în rezervorul avionului cu care s-a stropit pădurea de lângă Segarcea acum 3 ani. Nu ştiu ce era trecut în acte dar ştiu ce scria pe bidoane.
Mai fac o ultimă încercare cu tine după care dacă nu pricepi........!
Timp de mi de ani în natură a existat un echilibru între pradă şi prădător , între plante , animalele rumegătoare şi carnivore . Când o specie se înmulţea prea mult pentru că avea condiţii favorabile de mediu şi de hrană, se înmulţeau şi prădătorii acesteia şi reglau numărul de indivizi .....
Pesticidele folosite în agricultura de după cel de al doilea război mondial şi până în prezent nu sunt suficient de selective pentru a ucide doar dăunătorii agriculturii şi astfel distrug posibilitatea de autoreglare naturală a vieţuitoarelor (distrug lanţul trofic ). Pe de altă parte defrişarea pădurilor care s-a făcut pentru a face loc agriculturii a distrus mediul ( habitatul ) în care trăiau şi se înmulţeau păsările ce se hrăneau cu insectele ce sunt considerate azi dăunătoare .
Multe păsări şi animale mor dacă consumă seminţele tratate sau plantele otrăvite , dar pentru organismele şi microorganismele din sol aceste pesticide sunt adevărate bombe nucleare . Într-un câmp cultivat cu o monocultură ( tratat, erbicidat,..... ) nu poate supravieţui decât planta cultivată şi eventualii dăunători pentru care planta este hrană . Dacă îmtr-un singur an omorâm dăunătorii până aproape de extincţie omorâm şi prădătorii lor pentru care dăunătorii erau hrană şi pentru faptul că insectele dăunătoare au mai multe generaţii pe an, supravieţuitorii speciei devin din ce în ce mai rezistenţi ( se adaptează ) şi astfel după un an cel mult doi invazia de dăunători reapare şi ne mai având duşmani naturali prosperă.
În această situaţie fermierii se văd obligaţi să folosească pesticide din ce în ce mai toxice, multiplicând eventual numărul de tratamente pentru a proteja culturile.
ASTFEL FERMIERII AU AJUNS DEPENDENŢI DE FOLOSIREA PESTICIDELOR , dar mai degrabă de producătorii şi distribuitorii acestor pesticide .
Folosirea pesticidelor nu rezolvă problema cu dăunătorii pe mai mulţi ani şi astfel an de an milioane de tone de otrăvuri ajung pe terenurile agricole şi de acolo în ape şi oceane .........
Până unde se va putea merge în ritmul ăsta de poluare ? Răspunsul cred că îl ştii şi realizezi că e un drum fără întoarcere !
http://Peterneamt.sunphoto.ro

Avatar utilizator
peterneamt

Mesaje: 2562
Membru din: 28 Noi 2011, 17:19

Sus

Re: ROG FRUMOS AJUTOR.

Mesajde peterneamt » Astăzi, , 10:30
Şi chiar dacă în alte ocazii nu s-au folosit neonicotinoide asta nu înseamnă că insecticidele folosite sunt mai puţin toxice de exemplu : Descriere DIMILIN 25WP

Dimilin 25WP este un puternic insecticid in combaterea puricelui melifer la par, a viermelui marului si al prunului, a larvelor miniere la mar, a tantarilor si mustelor din ciupercarii. Eficace in distrugerea formelor de rezistenta aparute, Dimilin 25 WP este un protector al insectelor folositoare, dusmani naturali ai daunatorilor, este un produs netoxic pentru om, animale, albine, mediu.
Păi dacă e netoxic o fi şi comestibil să-ţi faci citronadă cu el nu alta, sau e mai bun pe pâine cu unt ce zici ?
Şi dacă nu omoară albinele pe etichetă ,sper că nu încerci să stropeşti un stup doi cu el să vezi ce se întâmplă !
Ce cred eu despre tine ? Cred că eşti un frustrat care îşi linge şeful ( sau la lins până de curând cu profundă slugărnicie ) şi care abia aşteaptă să moară moşu să-i ia locul ( dacă no fi crăpat deja ) şi care vede că tot ce a învăţat el despre otrăvuri ( ca vrăjitoarea cea rea din pădure ) este eronat !
http://Peterneamt.sunphoto.ro

Avatar utilizator
peterneamt

Mesaje: 2562
Membru din: 28 Noi 2011, 17:19

Sus

Re: ROG FRUMOS AJUTOR.

Mesajde peterneamt » Astăzi, , 12:54
Să zicem că ajungi la concluzia cum că acest insecticid este toxic pentru consumul uman . Atunci în mod sigur este toxic şi pentru animalele ce se hrănesc cu plantele tratate ( iepuri , căproare,....etc. ) şi care mai au şi prostul obicei de a se linge pentru a asimila vitamina D.
Dar să zicem că nu e toxic dacă nu e ingerat . Atunci înseamnă că-l putem folosi ca deodorant, sau apă micelară sau soluţie după ras .
ps. dacă ai ceva după ce-l aplici pe piele înseamnă că e toxic şi totuşi deşi m-ai jignit nu-ţi recomand să încerci !
http://Peterneamt.sunphoto.ro

Avatar utilizator
peterneamt

Mesaje: 2562
Membru din: 28 Noi 2011, 17:19

Sus

Re: ROG FRUMOS AJUTOR.

Mesajde stefanmadalin » Astăzi, , 13:40

daffid mihailov scrie:
Nu te citează, nu te contrazice, dar in schimb te simti vizat si ofensat.



Deja am scris mult aici pe langa subiect, si am si jignit, ocazie cu care imi cer scuze fata de toti.
Nu sunt eu vizat, suntem cu totii, pentru ca Peter dezinformeaza aspura unor lucruri si cu asta am terminat aici.
Chiar existand tractorul,plugul il trag cu inima!

Avatar utilizator
stefanmadalin

Mesaje: 784
Membru din: 24 Feb 2012, 03:52
Localitate: Bucuresti-stupina in Calarasi

Sus

Re: ROG FRUMOS AJUTOR.

Mesajde peterneamt » Astăzi, , 14:27
Eu sunt credincios, dar nu şi religios, aşa că nu o să încerc să aduc lângă stână o oaie pierdută : Şi se apropiau de El toţi vameşii şi păcătoşii, ca să-L asculte.
Şi fariseii şi cărturarii cârteau, zicând: Acesta primeşte la Sine pe păcătoşi şi mănâncă cu ei.
Şi a zis către ei pilda aceasta, spunând:
Care om dintre voi, având o sută de oi şi pierzând din ele una, nu lasă pe cele nouăzeci şi nouă în pustie şi se duce după cea pierdută, până ce o găseşte?
Şi găsind-o, o pune pe umerii săi, bucurându-se.
Şi sosind acasă, cheamă prietenii şi vecinii, zicând le: Bucuraţi-vă cu mine, că am găsit oaia cea pierdută.
Zic vouă: Că aşa şi în cer va fi mai multă bucurie pentru un păcătos care se pocăieşte, decât de nouăzeci şi nouă de drepţi care n-au nevoie de pocăinţă (Luca 15, 1-7).
ps. a greşi e omeneşte şi eu sunt un simplu muritor ca şi tine şi mai greşesc şi îmi asum greşelile făcute, dar consider că sub nici o formă nu am încercat să măsluiesc adevărul sau să prezint eronat fapte având un scop ascuns . Nu fac parte şi nu am făcut freodată din un partid politic şi nici nu reprezint interesele economice ale cuiva şi consider că ce am scris este în interesul apiculturii şi apicultorilor printre care cred că mă aflu şi eu. Simt că eşti de partea cealaltă a baricadei şi în mod sigur ai de câştigat promovând pesticidele ca pe ceva de care umanitatea în ansamblu nu se poate debarasa . Păcat, dar asta e, fiecare cu convingerile lui , dar aş fi vrut să vi cu argumente să încerci să-mi dovedeşti că nu am dreptate şi că pesticidele şi implicit neonicotinoidele sau plantele modificate genetic sau erbicidul glifosat sau......nu sunt toxice pentru mediu şi implicit pentru Om !

[stefanmadalin]

Parerea mea pe scurt:
Substantele din agricultura se aplica fara prea multe cunostinte, si cum un medicament luat in doza mare poate devenii toxic, asa si cu aceste substante.
Nu se respecta doze, reguli de aplicare, compatibilitati intre produse, temperaturi de aplicare, perioade de aplicare (stropire la inflorit).
La fel si la aplicarea ingrasamintelor. Acolo leviga nitriti si nitratii in apele freatice, pentru ca nu se respecta dozele si momentele de aplicare. Cartarea agrochimica e inexistenta.
Toate astea sunt toxice. Legislatia este prea permisiva. Daca vreau sa cumpar acum glyphosat si sa-ti pun in suc, pe persoana fizica, nu ma impiedica absolut nimeni si nici nu v-a gsii niciodata faptuitorul. Pentru ca nu se fiscalizeaza, nu ti se cere un buletin atunci cand cumperi..... E incredibil cum putem fii atat de permisivi.
Acum au venit de la comisia de agricultura, niste norme GAEC si Submasuri menite sa reduca impactul acestor substante in mediu.
Norme de ecoconditionalitate.
http://www.apia.org.ro/files/pages_file ... 5_Site.pdf
Mai sunt si alte masuri, programe de agro mediu, tot pe apia.org.ro se gasesc.
Iacata, avem norme, controleaza cineva????? Nimeni din cei pusi acolo. Coruptia ucide!!!!

Eu sunt sigur ca daca s-ar face agricultura intr-un mod stiintific, cu aplicare doar atunci cand este nevoie, chiar cu doze mai reduse, atat de ingrasaminte cat si pesticide, pamantul ar fii mai frumos.
Nu poti sa faci agricultura fara absolut nicio substanta la nivel global, dar sunt metode bune de preventie si inlocuire a lor. Trebuie sa pastram un echilibru!

[peterneamt]

Da ! sunt de acord că nimeni nu răspunde în faţa legii pentru poluarea şi implicit crime făcute împotriva a tot ce e viu ( animale, albine ,......şi chiar oameni ) !

[jr2]

Tot fara probe vorbim! Nu vom fi luati in seama de nimeni! Cum adica ce laborator va confirma sau nu? Ati dus probe si nu vi le-au analizat?
Speculatii si asocieri putem da facem cat de multe!
Una dintre speculatii:a crescut nr familiilor slabe si depopulate fe cand se utilizeaza la combaterea varoa utilajul fureto si alta combinatie decat cea din varachet forte?

[peterneamt]

https://vladcelgroaznic.wordpress.com/2 ... -din-arad/
http://stirileprotv.ro/stiri/timis/prim ... olima.html
http://www.aradon.ro/noua-caprioare-moa ... ic/1523367
http://www.zf.ro/zf-24/fond-de-vanatoar ... 6784/poze/
http://www.opiniatimisoarei.ro/foto-sut ... 12/02/2015
http://www.puterea.ro/eveniment/130_de_ ... 35990.html

[stefanmadalin]

Uite aici datele din FAOSTAT cu privire la numarul de familii de albine de pe teritoriul ROmaniei.
Rezultatele arata ca numarul de stupii din untimul deceniu a crescut.
AN Numar familii
ive Animals Romania Stocks Beehives 1961 No 653000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1962 No 726000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1963 No 714000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1964 No 723000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1965 No 824000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1966 No 916022.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1967 No 1055083.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1968 No 1096431.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1969 No 977846.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1970 No 975712.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1971 No 1011270.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1972 No 1043552.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1973 No 988613.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1974 No 866000.00 F FAO estimate
Live Animals Romania Stocks Beehives 1975 No 759000.00 F FAO estimate
Live Animals Romania Stocks Beehives 1976 No 855300.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1977 No 955300.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1978 No 948600.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1979 No 1046100.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1980 No 1097400.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1981 No 1116900.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1982 No 1149500.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1983 No 1135000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1984 No 1278700.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1985 No 1326100.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1986 No 1340200.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1987 No 1348000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1988 No 1357000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1989 No 1418000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1990 No 1201000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1991 No 1091000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1992 No 1207000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1993 No 779878.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1994 No 759000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1995 No 747000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1996 No 696000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1997 No 656000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1998 No 626000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 1999 No 620000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 2000 No 614000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 2001 No 649000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 2002 No 745000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 2003 No 781000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 2004 No 840000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 2005 No 888000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 2006 No 888200.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 2007 No 891043.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 2008 No 982368.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 2009 No 998000.00 Official data
Live Animals Romania Stocks Beehives 2010 No 1057186.00 Official data

[stefanmadalin]

Mai jos avem suprafata cu rapita cultivata. Putem corela faptul ca numarul mare de hectare cu rapita a dus la marirea numarului de stupi?

Crops Romania Area harvested Rapeseed 1961 Ha 9800.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1962 Ha 200.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1963 Ha 100.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1964 Ha 1000.00 F FAO estimate
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1965 Ha 10000.00 F FAO estimate
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1966 Ha 5000.00 F FAO estimate
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1967 Ha 10000.00 F FAO estimate
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1968 Ha 200.00 * Unofficial figure
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1969 Ha 800.00 * Unofficial figure
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1970 Ha 1400.00 * Unofficial figure
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1971 Ha 1200.00 F FAO estimate
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1972 Ha 1100.00 * Unofficial figure
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1973 Ha 4300.00 * Unofficial figure
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1974 Ha 7900.00 * Unofficial figure
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1975 Ha 12900.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1976 Ha 6600.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1977 Ha 4000.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1978 Ha 7900.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1979 Ha 8300.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1980 Ha 14300.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1981 Ha 13100.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1982 Ha 13900.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1983 Ha 23500.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1984 Ha 49800.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1985 Ha 59300.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1986 Ha 23500.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1987 Ha 12000.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1988 Ha 11900.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1989 Ha 19800.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1990 Ha 13000.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1991 Ha 8800.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1992 Ha 1800.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1993 Ha 1500.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1994 Ha 342.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1995 Ha 303.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1996 Ha 1719.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1997 Ha 7200.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1998 Ha 25300.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 1999 Ha 83600.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 2000 Ha 68400.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 2001 Ha 82400.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 2002 Ha 54559.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 2003 Ha 12744.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 2004 Ha 47931.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 2005 Ha 84222.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 2006 Ha 102532.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 2007 Ha 306771.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 2008 Ha 357430.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 2009 Ha 414285.00 Official data
Crops Romania Area harvested Rapeseed 2010 Ha 527175.00 Official data

[stefanmadalin]

Putem corela cantitatea de miere cu suprafata de rapita?

Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1961 tonnes 4400.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1962 tonnes 6125.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1963 tonnes 6730.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1964 tonnes 6851.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1965 tonnes 7718.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1966 tonnes 8833.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1967 tonnes 10122.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1968 tonnes 8052.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1969 tonnes 8263.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1970 tonnes 7638.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1971 tonnes 11829.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1972 tonnes 11536.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1973 tonnes 11123.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1974 tonnes 9958.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1975 tonnes 7585.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1976 tonnes 13030.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1977 tonnes 14478.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1978 tonnes 14059.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1979 tonnes 14608.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1980 tonnes 14421.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1981 tonnes 13807.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1982 tonnes 16048.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1983 tonnes 14794.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1984 tonnes 15382.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1985 tonnes 12106.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1986 tonnes 14219.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1987 tonnes 15285.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1988 tonnes 15836.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1989 tonnes 12124.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1990 tonnes 10579.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1991 tonnes 8279.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1992 tonnes 10410.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1993 tonnes 9936.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1994 tonnes 9820.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1995 tonnes 10435.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1996 tonnes 11157.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1997 tonnes 10543.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1998 tonnes 10198.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 1999 tonnes 11153.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 2000 tonnes 11746.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 2001 tonnes 12598.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 2002 tonnes 13434.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 2003 tonnes 17409.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 2004 tonnes 19150.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 2005 tonnes 19200.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 2006 tonnes 18195.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 2007 tonnes 16767.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 2008 tonnes 19833.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 2009 tonnes 19937.00 Official data
Livestock Primary Romania Production Honey, natural 2010 tonnes 22222.00 Official data

[peterneamt]

Şi eu în acte şi în primăvara trecută aveam 235 familii în vară 260......octombrie 130 acum 97......şi am de gând să le refac dar va fi greu . Datele tale statistice sunt până în 2010 ori noi suntem în 2016 ! Statistica este aşa : eu mănânc varză chioară , tu mănânci raţă la cuptor......statistic amândoi mâncăm raţă pe varză !

[stefanmadalin]

Nu sunt datele mele.
Sursa mea: http://faostat3.fao.org/download/R/RP/E

Cantitatea de pesticide folosite in tone substanta activa. Surpafata cu rapita, floare a crescut, productia de miere a crescut, numarul de familii a crescut, pesticidele au crescut, asa ca nu vad vreo problema.
1031.7 Q- 2003
876.3 Q-2004
1136.2 Q-2005
855.6 Q-2006
863.1 Q-2007
847.6 Q-2008
1046.3 Q-2009
1327.7 Q-2010
993.3 Q-2011
832.6 Q-2012
850.1 Q-2013

Romania
Insecticides
Use (tonnes of active ingredients)


Pai pana atunci sunt datele. Dar de atunci si pana acum s-au interzis mai multe, ceea ce pare a fii bine. Observi ca dupa 2011 cantitatea de substante folosite a mai scazut, odata cu interzicerea folosirii erbicidelor preemergente pe baza de acetoclor.
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1372/2011 din data de 21 decembrie 2011 a publicat decizia Comisiei Uniunii Europene de neautorizare a substanței active acetoclor în conformitate cu Regulamentul 1107/2009.

[peterneamt]

Of......păi dacă nonicotinoidele sunt de 7000 de ori mai toxice decât ddt -ul (Diclor-Difenil-Tricloretanul ), atunci câte kg de dd sunt necesare pentru a ajunge la aceiaş eficacitate cu un kg de neonicotinoid ?
Să-ţi spună alţi apicultori cât extrăgeau înainte de revoluţie de la stupi la floarea soarelui, cît după 2000 şi cât anul trecut !

[stefanmadalin]

Din pacate nu pot sa fac corelatii dintre DDT si neonico pe faostat, pentru ca nu sunt luate in statistici.
Ma indoiesc ca cifra aia de 7000 e reala. O sursa credibila ai ?

Eu am venit cu date oficiale, tu vii cu povesti vanatoresti. Dovezi, vrem dovezi. Stiu ca ai sa le gasesti. Cauta.