,,Cumania este un nume utilizat pentru a desemna teritoriile Evului Mediu stăpânite de cumani, situate între fluviul Don și Munții Carpați, care au existat până după mijlocul secolului al XIII-lea. Partea răsăriteană, unde era centrul puterii cumanilor, se numea „Cumania albă”, iar partea apuseană, vecină cu Transilvania, era cunoscută sub numele de „Cumania neagră”. Aceasta din urmă cuprindea mai ales Moldova, cu partea de est a Țării Românești, ambele denumite mai apoi „Valahia neagră”. „Cumania mare” și „Cumania mică” au fost districte în Ungaria, lângă Tisa (pe la Debrețin) și între Dunăre și Tisa, denumite astfel după cumanii așezați în acele părți.''
"Insă dintâi izvodindu-se de rumânii carii s-au despărţit de la romani şi au pribegit spre miiazănoapte. Deci trecând apa Dunării, au descălecat la Turnul Severinului; alţii în Ţara Ungurească, pre apa Oltului, şi pre apa Morăşului, şi pre apa Tisei ajungând şi până la Maramurăş.
Iar cei ce au descălecat la Turnul Severinului s-au tins pre supt poalele muntelui până în apa Oltului; alţii s-au pogorât pre Dunăre în jos. Şi aşa umplându-se tot locul de ei, au venit până în marginea Necopoei.
Atunce s-au ales dintr-înşii boiarii carii au fost de neam mare. Şi puseră banoveţi un neam ce le zicea Basarabi, să le fie lor cap (adecă mari bani) şi-i aşăzară întâi să le fie scaunul la Turnul Severinului, al doilea scaun s-au pogorât la Strehaia, al treilea scaun s-au pogorât la Craiova. Şi aşa fiind, multă vréme au trecut tot ei oblăduind acea parte de loc.
Iar când au fost la cursul anilor de la Adam 6798, fiind în Ţara Ungurească un voievod ce l-au chiemat Radul Negrulvoievod, mare herţeg pre Almaş şi pre Făgăraş, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui şi cu mulţime de noroade: rumâni, papistaşi, saşi, de tot féliul de oameni, pogorându-se pre apa Dâmboviţii, început-au a face ţară noao.
Întâi au făcut oraşul ce-i zic Câmpul Lung. Acolo au făcut şi o bisérică mare şi frumoasă şi înaltă. De acolo au dăscălecat la Argeş, şi iar au făcut oraş mare şi ş-au pus scaunul de domnie, făcând curţi de piiatră, şi case domneşti şi o bisérică mare şi frumoasă.
Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul, unii s-au dat pre supt podgorie, ajungând până în apa Siretului şi până la Brăilă; iar alţii s-au tins în jos, preste tot locul, de au făcut oraşă şi sate până în marginea Dunării şi până în Olt.
Atunce şi Băsărăbeştii cu toată boierimea ce era mai nainte preste Olt s-au sculat cu toţii de au venit la Radulvodă, închinându-se să fie supt porunca lui şi numai el să fie preste toţi. De atunce s-au numit de-i zic Ţara Rumânească, iar tituluşul domnului s-au făcut precum arată mai jos: "V Hrista boga blagoveanomu blagocestivomu i Hristo liubivomu samoderjavnomu, Io Radul Negru voevod bojiiu milosti gospodariu vseia zemli Ungrovlahiskiia za planinski i ot Almaş i Fagăraş herţegu" . Acestea să tâlcuiesc pre limba rumânească: "Întru Hristos Dumnezeul cel bun credincios şi cel bun de cinste şi cel iubitor de Hristos şi singur biruitor, Io Radul-voievod, cu mila lui Dumnezeu domn a toată Ţara Rumânească dentru Ungurie dăscălecat şi de la Almaş şi Făgăraş herţeg". Acesta iaste tituluşul domnilor de atunce, începându-se pân-acum, precum adevărat să vede că iaste scris la toate hrisoavele ţării...."
Ar mai fi interesant de comentat si lucrarea monumentala a lingvistului acad. Al. Philippide, intitulata Istoria limbii romane. (
www.philologica-jassyensia.ro/upload/IV_1_Pamfil.pdf )
Toate Bibliografiile legate de cumani sunt legate de Neagu Djuvara si de cartea sa.
Sursa Wikipedia
Neagu Djuvara: Thocomerius-Negru Vodă, un voivod de origine cumană la începuturile Țării Românești: cum a purces întemeierea primului stat medieval românesc dinainte de "descălecătoare" și până la așezarea Mitropoliei Ungrovlahiei la Argeș: noi interpretări, Editura Humanitas, București, 2007, ISBN 978-973-50-1787-3
Din cate stiu la Muzeul regiunii Portile de fier sunt cateva hrisoave de la 1290 in care se mentioneaza ca Oltenia din dreapta oltului NU face parte din Cumania,la data respectiva fiind Banatul De Severin aservit austro ungariei
salve

Informatia se gaseste in carti,carti pe care din pacate,odata cu feisbucareala apiculturii,nu le mai citeste nimeni...