Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ INTRETINEREA ALBINELOR

[proapis13]

Incearca si aici ai ceva cu cote la mm
http://www.google.ro/search?q=schite+st ... d=0CDMQsAQ
Daca nici cele de la adresa de mai sus nu pot sa-ti satisfaca setea de cunoastere altceva mai byn nu stiu
Poate il gasesti pe Romikele si te lamureste el cum e cu stupul dorit de tine
salve

[gerula]

Daca tot va incanta rama de 3/4 de cu mergeti pe poteca multietajatului? Este mult mai batatorita. D-voastra intrebati ceva ce nimeni de pe acest forum nu a experimentat (sau nu recunoaste) si cereti o parere avizata. Pe cat posibil ramaneti intr-un standard, aveti ceva avantaje in logistica si ...in sfaturi.

Din cat am citit Langstroth/ME este intradevar stupul cu care un apicultor (care si-a facut practica temeinic) se indreapta spre performanta maxima. Lasand deoparte faptul faptul ca mi-ar prinde bine sa incep cu orizontalul, sunt limitat ca spatiu in zona mea melifera ce este totusi buna.

Ma gandeam deci sa incep pe orizontali cu un nivel de rama care sa-mi permita sa-i asez in rastel eficient pe pretiosul perete vertical (E/SE) intr-o caldire mica tip pavilion - am sa detaliez proiectul dupa valul primelor intrebari. Daca experienta si alti factori imi vor permite ulterior, exact catre stupul Langstroth/ME as dori sa ma indrept avand deja avantajul ca pot folosii rama 3 / 4 cu material ajutator luat de la stupii orizontali pentru maximalizarea productiei pe stupul vertical valorificat sper in pastoral.

In alte circumstante desigur nu as incerca sa reinventez roata si, incepator fiind, nici nu m-as angaja de bunavoie in exercitii de design-uri inedite - despre a caror lipsa de viabilitate insa as sper sa primesc si comentarii argumentate.
Va multumesc pentru rabdarea pe care ati avut-o in interpretarea cererii mele si pentru blandetea cu care ati tratat conceptul.

[ioanpuiu]

Spatiul pe verticala este foarte pretios si acesta este principalul motiv pentru care intervad stupul cu 20-24 de rame de 3 /4 . Avantaje:
- incap mai multi stupi intr-un rastel cu spatiu vertical pretios

Nu mă pricep la orizontali sau pavilioane şi ăsta este motivul pentru care nu "văd" avantajele.
Văd însă nişte dezavantaje de principiu.
- în alegerea modelului de ladă spaţiul pentru albine ar trebui să fie prioritar faţă de spaţiul pentru apicultor.
- chiar şi aşa, un volum nu se poate ascunde iar economia de spaţiu făcută pe faţa pavilionului se va traduce într-o pierdere pe culoar.
- lada orizontală de 20-24 de rame are un volum mare, fix, dar prea este puţin spre deloc versatilă în sensul ăsta, ea asigură spaţiu suficient pentru o colonie la maxim de dezvoltare/cules dar este imensă pentru iernare.
- rama de 2/3 oferă o înălţime cam mică a coloanei de rezerve pt. iernare.

[gerula]

Incearca si aici ai ceva cu cote la mm
http://www.google.ro/search?q=schite+st ... d=0CDMQsAQ
Daca nici cele de la adresa de mai sus nu pot sa-ti satisfaca setea de cunoastere altceva mai byn nu stiu
Poate il gasesti pe Romikele si te lamureste el cum e cu stupul dorit de tine
salve

Era previzibil ca admiratorii poeziilor gerula de pe api.... sa ma localizeze aici, am insa o mare rugaminte

Vedeti dumneavoastra, majoritatea apicultorilor reinvestesc micul lor profit in stupi noi si echipamente apicole de exploatare. In aceste conditii userul de rand nu-si permite monitoare suficient de mari pentru a afisa fara multa derulare atat subiectele legate de apicultura cat si interpelari si confesii de de frustrari personale. Fiecare astfel de mesaj indeparteaza apicultorul binevoitor de textul in care mi-am formulat proiectul apicol afectandu-ma personal si degradand calitatea acestui discurs.

Trimiteti-mi deci mesaje personale si ventilati-va un pic dar nu impovarati si contaminati si acest subiect.

Imi cer scuze pentru ceace sper nu va fi considerata o abatere de la regulile formului caci desigur nu-mi doresc sa fiu exclus si de aici.

[Mishu05]

Buna seara,
Domnule Gerula cred ca solutia propusa de dvs va functiona asa cum functioneaza de fapt orice metoda de a tine albina intr-un spatiu de orice forma si dimensiune cat de cat normala atata timp cat reusesti sa o "ancorezi" acolo. Inclusiv un "perete" format din stupi cu rame de 3/4 in pat cald amplasati pe inaltime . Dar ..in afara de o eventuala trecere pe ME clasic ( pe mai multe corpuri unele peste altele) nu prea vad avantajele unui pavilion fix pe rama 3/4 fata de rama 1/1. Rama 3/4 este conceputa totusi pentru un cuib pe 1-2 corpuri plin de puiet cu foarte putina coroana pe ramele de cuib si cateva caturi pline cu miere. In sistemul propus de dvs nu stiu daca functioneaza in mod optim dispunerea aceasta si pe orizontala adica pe 20 rame sa avem la urdinis ( cuibul) 9-10 rame 3/4 pline cu puiet si in spatele lor 10 rame cu miere. Ma tem ca vor pune puietul cam pe 50-60 % din primele 12-14 rame si apoi mai putin catre spate ( 20-40% din rama va fi puiet). Asta inseamna probleme la extras ( nu gasesti rame curate , doar cu miere) si trebuie sa le iei pe toate la mana de cate ori umbli in stup. Bineinteles dupa un cules mai intens mai multe rame vor fi blocate cu miere si extractia va fi cumva mai usoara .
Tineti cont ca marile probleme la o densitate atat de mare de urdinise pe metru patrat de "fatzada" de pavilion ( stationar sau mobil) ar fi:
- ratacirea matcilor la imperecheat
- aglomerarea albinelor pe randul de jos si pe capete, depupulare sus , ratacirea/migrarea albinei la anumiti stupi
- furtisag mai usor cand e lipsa de cules in natura
Aceste probleme apar bineinteles si la rama 1/1 dar intr-o masura un pic mai mica. Nu am pavilion ceea ce am scris se bazeaza din ce am vazut pe la altii in pastoral si ce am citit dar dupa ce vezi in pastoral diverse chestii prinse pe peretele stupilor pentru a nu se rataci matca tanara la imperecheat iti cam dai seama ca e o problema. De asemenea multe-multe nuclee/roinite pe jos. Pavilionul are totusi avantaje majore dar si dezavantaje.
V-as ruga totusi sa detaliati un pic ce anume vreti sa faceti, care este scopul dvs in abordarea aceasta, unde vreti sa ajungeti.

[gerula]

Spatiul pe verticala este foarte pretios si acesta este principalul motiv pentru care intervad stupul cu 20-24 de rame de 3 /4 . Avantaje:
- incap mai multi stupi intr-un rastel cu spatiu vertical pretios

Nu mă pricep la orizontali sau pavilioane şi ăsta este motivul pentru care nu "văd" avantajele.
Văd însă nişte dezavantaje de principiu.
- în alegerea modelului de ladă spaţiul pentru albine ar trebui să fie prioritar faţă de spaţiul pentru apicultor.
- chiar şi aşa, un volum nu se poate ascunde iar economia de spaţiu făcută pe faţa pavilionului se va traduce într-o pierdere pe culoar.
- lada orizontală de 20-24 de rame are un volum mare, fix, dar prea este puţin spre deloc versatilă în sensul ăsta, ea asigură spaţiu suficient pentru o colonie la maxim de dezvoltare/cules dar este imensă pentru iernare.
- rama de 2/3 oferă o înălţime cam mică a coloanei de rezerve pt. iernare.

- ‚ inaltimea mica a coloanei de rezerve pentru iernare’ de astfel de probleme imi era si mie un pic teama. Deci in conditii grele de iernare albina ar avea probleme accesand hrana - asta compromite probabil scenariul iernarii traditionale intr-un astfel de design.
Imaginati-va insa scenariul urmator, stupul se afla intr-o incapere cu temperatura controlata. Temperatura nu scade sub 5 / 6 grade Celsius - cercetatorii straini spun este optima - deci rezervele consumate sunt minime inregistrand astfel cred (cei cu exerienta in apicultura pot estima mai bine) cateva zeci de procente economie la hrana. Intr-o astfel de situatie, lasand deocamdata deoparte celelalte variabile, credeti ca din punct de vedere al rezervelor de hrana inmagazinabile in acest format, iernarea ar fi posibila?

- am incercat sa nu avansez deocamdata detaliile adapostului de iernare pentru a nu derula in paralel prea multe intrebari. Nefiind un pavilion traditional ci practic o constructie ce nu ar avea exploatat decat peretele cu expunerea E/SE nu as fi deloc afectat de pierdera spatiului pe ceeace am numii culoar. Speram insa ca centimetri astfel economisiti sa-mi permita adaugarea unui nou rand in rastelul de pe acel pretios perete.

- In final, se pare ca ma indepartez rapid de iernarea sub cerul liber cu o astfel de lada „este imensa pentru iernare”. Revin insa la situatia existenta in medii termic controlate; par a fi rezolvate/rezolvabile provocarile ridicate de: accesul la suficienta hrana in cadrul unui stres termic minim, pozitionare ghemului de iernare pe un singur nivel de rame de 3 / 4 (fara a avea luxul de a migra pe verticala precum in ME). Sper sa obtin macar un „Mda” sa pot crede in continuare in proiect caci cine stie cate alte bobarnace ma asteapte cand se vor comenta celelalte aspecte.

In ceeace priveste „spatiul prioritar al albinei” aceasta biata fiinta a fost progresiv impinsa spre limita acceptarii ne-naturalului si totusi ne serveste. Poate mai tunam totusi un pic limita ei si reusim prin cele propuse sa marim (chiar numai marginal) eficienta exploatarii in stationar.

Simt ca am facut progres. Foarte curand, pe masura ce se mai elibereaza din intrebari pentru a nu ne aglomera, am sa consolidez si formulez cat mai succint ideile pe care le am despre exploatarea si iernarea in stationar intr-un mediu cu temperatura controlata. Sunt poate arogant sa-mi imaginez ca o persoana ce nu a manuit un stup poate contribuii in apicultura insa am experienta in alte domenii si poate din discutia ce inevitabil pe alocuri va fi naiva din partea mea se va vor recicla elemente/solutii ce vor duce la cresteri in productivitate.
Recitesc si vad cam multe cuvinte mari insa este prea tarziu sa mai editez.

Va multumesc mult pentru contributie si sper mai parcurgem impreuna cativa pasi caci mai sunt cateva aspecte asupra carora sigur puteti cel putin presupune.
Cu respect!

[proapis13]

Trimiteti-mi deci mesaje personale si ventilati-va un pic dar nu impovarati si contaminati si acest subiect.

Imi cer scuze pentru ceace sper nu va fi considerata o abatere de la regulile formului caci desigur nu-mi doresc sa fiu exclus si de aici.

Nu am inteles la ce te referi in cele 2 fraze de mai sus ,poti detalia??

Si gandeste-te mai intai ca albina are cea mai buna dezvoltare pe rama mica si pe verticala
Daca te tin balamalele si servo-muschii incearca M.E.-ul are cele mai multe avantaje la exploatare
salve

[proapis13]

Daca intentionezi sa le tii intr-un adapost poate te ajuta cu ceva filmuletul
salve

[gerula]

Buna seara,
Domnule Gerula cred ca solutia propusa de dvs va functiona asa cum functioneaza de fapt orice metoda de a tine albina intr-un spatiu de orice forma si dimensiune cat de cat normala atata timp cat reusesti sa o "ancorezi" acolo. Inclusiv un "perete" format din stupi cu rame de 3/4 in pat cald amplasati pe inaltime . Dar ..in afara de o eventuala trecere pe ME clasic ( pe mai multe corpuri unele peste altele) nu prea vad avantajele unui pavilion fix pe rama 3/4 fata de rama 1/1. Rama 3/4 este conceputa totusi pentru un cuib pe 1-2 corpuri plin de puiet cu foarte putina coroana pe ramele de cuib si cateva caturi pline cu miere. In sistemul propus de dvs nu stiu daca functioneaza in mod optim dispunerea aceasta si pe orizontala adica pe 20 rame sa avem la urdinis ( cuibul) 9-10 rame 3/4 pline cu puiet si in spatele lor 10 rame cu miere. Ma tem ca vor pune puietul cam pe 50-60 % din primele 12-14 rame si apoi mai putin catre spate ( 20-40% din rama va fi puiet). Asta inseamna probleme la extras ( nu gasesti rame curate , doar cu miere) si trebuie sa le iei pe toate la mana de cate ori umbli in stup. Bineinteles dupa un cules mai intens mai multe rame vor fi blocate cu miere si extractia va fi cumva mai usoara .
Tineti cont ca marile probleme la o densitate atat de mare de urdinise pe metru patrat de "fatzada" de pavilion ( stationar sau mobil) ar fi:
- ratacirea matcilor la imperecheat
- aglomerarea albinelor pe randul de jos si pe capete, depupulare sus , ratacirea/migrarea albinei la anumiti stupi
- furtisag mai usor cand e lipsa de cules in natura
Aceste probleme apar bineinteles si la rama 1/1 dar intr-o masura un pic mai mica. Nu am pavilion ceea ce am scris se bazeaza din ce am vazut pe la altii in pastoral si ce am citit dar dupa ce vezi in pastoral diverse chestii prinse pe peretele stupilor pentru a nu se rataci matca tanara la imperecheat iti cam dai seama ca e o problema. De asemenea multe-multe nuclee/roinite pe jos. Pavilionul are totusi avantaje majore dar si dezavantaje.
V-as ruga totusi sa detaliati un pic ce anume vreti sa faceti, care este scopul dvs in abordarea aceasta, unde vreti sa ajungeti.

Este, ati observat si dumneavoastra, seductiva ideea de a migra puiet din orizontalul 3 / 4 la ME insa daca problemele sunt atat atat de mari (in zona extragerii mieri, si a imprastierii puietului pe ramele de miere) atunci sacrific micul aport de productivitate al ME-ului peste Verticalul clasic si il aleg pe cel din urma pentru potentialul pastoral. O sa accept deci foarte probabil ramele intregi pentru orizontalul care va fi atunci de numai 20 de rame si o sa ma documentez despre avantajele cutiei de 10 vs 12 rame pe vertical (sunt convins exista pe forum dezbateri in aceasta directie) in oricare dintre variante optand pentru caturile de 1 / 2. (Caci, spunea un canadian: observ ca desi imbatranesc, corpurile stupilor tot nu devin mai usoare!)

Problemele legate de densitate la fatada „pavilionului” speram sa le neutralizez facand un efort suplimentar la personalizarea urdinisurilor (chiar daca as pleca cu un handicap caci platformele ar arata identic). Ar fi vorba despre diferite forme geometrice executate in relief (din polistiren) individual colorate si dispuse in diferite colturi ale peretelui-stup deasemenea individual vopsit/colorat.

Pentru a micsora costul zecilor de colectoare vreau sa integrez cutiutele rezervor de polen sub platforma de aterizare introducand de la inceput si pereti ca ar sustine grilajul de sus (rabatabilul ce curata de polen albina cand activat). Pe langa costuri foarte mici pe unitate/colector teoria ar sugera un nivel de stres mult mai mic in perioada colectarii caci albina ar avea numai un grilaj in plus si nu o intreaga constructie care sa o socheze de cate ori dorim noi polen.

Ma gandisem deasemenea sa fac rabatabila aplecatoarea peretelui (de 80-100 cm) si sa o ridic pentru facilitarea intoarcerii matcilor dar am conclus ar fi impractic si ar crea mai mult confuzie. Pot insa marca (precum descris) si pe acoperis in dreptul fiecarui rand de stupi pentru o prima orientare sperand ca apoi matca sa preia elementele individuale de pe verticala „pavilionului”.

In final, dupa ce spuneti dumneavoastra, ar trebui poate considerata ideea ca lungimea platformelor de aterizare sa fie progresiv (dar nu cu mult) mai mari pe masura ce ne inaltam si poate compensam astfel un pic pentru tendinta albinei de migra spre intrarile de jos.
Foarte la obiect comentariile dumneavoastra, va multumesc si sper sa continuati; am sa revin si eu.

[Mishu05]

Buna ziua,
- ME-ul standard pe 3-4-5 corpuri 3/4 din cam toate discutiile de pe aici se pare ca in conditii optime depaseste clasicul dadant + caturi in conditii de pastoral. Problema la noi cu slaba utilizare/productii marginal mai mari la ME fata de 1/1+caturi in pastoral vine de la transportul deficitar. Stupul ME pe 4 corpuri are spre 1.2m si peste 100kg e si inalt si greu pentru manipulare cu bratele iar pentru manipulare mecanizata apare problema variatiei de inaltime . Avem stupi pe 3-4 corpuri dar si exceptii pe 5 corpuri si sa te apuci sa extragi pentru 10-20 de corpuri nu e prea tentant, sa distribui corpurile la alti stupi pentru egalizare este o solutie dar "rupi" atat pe cei mari cat si pe care primesc noile corpuri. E bine sa lasam familiile sa isi vada de treaba lor, pe cat posibil.
- o mica observatie apropo de modelul propus de dvs: 20 rame 3/4 echivaleaza cu 15 rame 1/1 ca suprafata. Pentru o familie de sine statatoare este foarte-foarte putin. Este echivalentul unui stup vertical de 10 rame 1/1 cuib si 10 rame 1/2 in cat, poate chiar o idee (3-5%) mai mic. Credeti-ma ca o familie, chiar si un roi care in martie e pe 3-4 rame are o activitate buna ( in stationar) si undeva cel mai tarziu in iunie are nevoie de cat. Nu mi se pare corect sa limitam spatiul in care albina se poate desfasura. Din experienta mea limita inferioara ar fi undeva la 20 rame 1/1 ( 2 corpuri 10 rame) si cea superioara se poate duce lejer la 30 rame 1/1. Albina are nevoie de spatiu mult..din ce imi dau seama asa, pe ne-incercate stupul propus va fi o permanenta sursa de roi daca nu il tineti in frau scotand continuu rame de puiet.
- discutia referitoare la cum face exact albina sa intre pe urdinisul propriului stup e complexa. Sincer cred ca reperele vizuale asa cum le percepem noi au prea putin de-a face cu orientarea.Intr-adevar apar modificari cand desenam diverse pe stup , cand aplicam cate un obiect, etc. Dar la pavilioane de exemplu tot am vazut activitate "de furnal" pe randul de jos stupi 1-2 si la stupii de pe laterale, pe verticala. Cred ca mult mai importanta este distanta intre urdinise , vantul si culoarele de zbor ( mai mici sau mai mari) si mai ales simtul mirosului, amprenta chimica a fiecarei familii. Albina la cules este o fiinta care nu stie multe ...( glumesc). Ea vine incarcata si nu sta pe ganduri prea mult, intra unde ii este mai usor, in stupina este o frenezie totala, atata timp cat vine plina este primita fara probleme ( oricum in perioada aia paznicele nu au timp sa trieze prea mult din cauza traficului mare si interesului de a aduna cat mai mult ) . Sunt multe exemple pe care as putea sa vi le dau insa acum unul mic. Stupi aflati pe suporti, 6 stupi ( 10r) pe suport de 4m. Stupul 1 ( cap de linie) mediu spre bun, stupul 2 la fel. Asezati in configuratia asta la inceput de septembrie. Stupul 2 cu 1 cat de 1/2 mai inalt decat stupul 1( posibil reper vizual, mai inalt, mai atractiv pentru albina) . In mijloc de octombrie se observa o depopulare masiva la nr 1 si o populatie "de salcam" la stupul 2 practic pleznea de albina. Poate nr 2 a fost o exceptie cu mult puiet eclozionat tarziu dar pentru ca cel de langa el era asa de saracutz mi-am pus intrebarea: oare nu s-au adunat la regina asta, ca-i mai..parfumata? Distanta intre stupi: 25-30cm deci ..destul de bine zic eu.

Lasand teoria si explicatiile ample un pic la o parte v-as sugera:
- luati-va cativa stupi orizontali clasici. Se lucreaza usor in ei ati mentionat un pic greutatea ridicarii corpurilor si la orizontali treaba asta nu exista. De asemenea veti putea observa albina mult mai in detaliu, rama cu rama. Este un exercitiu de apicultura important , poate cel mai important. Verticali, corpuri, inversari, cules, pastoral, productii, tone. Uitam de unde plecam si care e scopul. Luati-o incet, rama cu rama, merita.
- nu va cramponati atat de mult de orientarea SE si S a urdiniselor. Am vazut stupi orientati in absolut toate punctele cardinale si dezvoltarea era buna.
- lasati un pic ideea de iernare in spatiu controlat termic. Pana la urma iarna asta nu a fost atat de bau-bau chiar as zice dimpotriva. Albina e facuta sa reziste la multe greutati in sezonul rece, uitati-va la Horia in ce zona le tine si tot rezista. Ideea asta e buna la numar foarte mare de stupi cand conteaza un 5-10% consum mai mic de rezerve si mana de lucru/mecanizarea pentru scoaterea rapida a stupilor afara la zborul de curatire nu este o problema.
- in cazul in care strict la dvs spatiul din gospodarie este limitat ( asa am inteles printre randuri, poate ma insel) faceti ce zice americanu "think outside the box" - ganditi in afara sabloanelor ( ca o mica paranteza, deja faceti asta ) . Ce vreau sa zic: puneti stupii intr-o gradina, la un vecin ceva. Nu e musai sa fie in propria curte daca spatiul nu permite pentru ca o sa va chinuiti si dvs si albina inutil.
- incercand sa fac un rezumat, porniti cu cativa clasici pentru ca daca acum, fara sa fi avut un contact prea intens cu domeniul aveti atatea idei ( e de bine ) dupa 1-2 ani de stuparit tradional ( la cat poate fi STAS-ul de traditional) cu siguranta o sa va vina de 10 ori mai multe idei si mult mai asezate pe subiect.
PS: fiind si un pic pragmatici mi se pare totusi o investie mare sa construiti un pavilion fix..un minim de 20-25 cutii, structura, urdinise+colectoare de polen "bibilite"..sunt niste zeci de milioane totusi. Sa nu va para rau de bani dupa 2-3 ani..zic si eu.

[nae]

Sper sa nu deranjez ; n-am avut timp sa citesc tot ... scuze .
Am doua precizari :
1-avand urdinisul afara neutralizati ''admosfera controlata '' ;lumina exterioara +5-7* din interior +2-3* din exterior scoate albina afara ____ si n-o sa vreti .
2-aglomerarea urdiniselor/cutiilor dau si alte belele pe langa cele spuse deja ,adica :-dilueaza /unifica mirosul individual al fam.,in acest caz nu va permiteti furtisagul ;-daca intra in friguri 1-2 fam acestea antreneaza mai multe __ si nu vreti .

[gerula]

Buna ziua,
- ...
Lasand teoria si explicatiile ample un pic la o parte v-as sugera:
- luati-va cativa stupi orizontali clasici. Se lucreaza usor in ei ati mentionat un pic greutatea ridicarii corpurilor si la orizontali treaba asta nu exista. De asemenea veti putea observa albina mult mai in detaliu, rama cu rama. Este un exercitiu de apicultura important , poate cel mai important. Verticali, corpuri, inversari, cules, pastoral, productii, tone. Uitam de unde plecam si care e scopul. Luati-o incet, rama cu rama, merita.
- nu va cramponati atat de mult de orientarea SE si S a urdiniselor. Am vazut stupi orientati in absolut toate punctele cardinale si dezvoltarea era buna.
- lasati un pic ideea de iernare in spatiu controlat termic. Pana la urma iarna asta nu a fost atat de bau-bau chiar as zice dimpotriva. Albina e facuta sa reziste la multe greutati in sezonul rece, uitati-va la Horia in ce zona le tine si tot rezista. Ideea asta e buna la numar foarte mare de stupi cand conteaza un 5-10% consum mai mic de rezerve si mana de lucru/mecanizarea pentru scoaterea rapida a stupilor afara la zborul de curatire nu este o problema.
- in cazul in care strict la dvs spatiul din gospodarie este limitat ( asa am inteles printre randuri, poate ma insel) faceti ce zice americanu "think outside the box" - ganditi in afara sabloanelor ( ca o mica paranteza, deja faceti asta ) . Ce vreau sa zic: puneti stupii intr-o gradina, la un vecin ceva. Nu e musai sa fie in propria curte daca spatiul nu permite pentru ca o sa va chinuiti si dvs si albina inutil.
- incercand sa fac un rezumat, porniti cu cativa clasici pentru ca daca acum, fara sa fi avut un contact prea intens cu domeniul aveti atatea idei ( e de bine ) dupa 1-2 ani de stuparit tradional ( la cat poate fi STAS-ul de traditional) cu siguranta o sa va vina de 10 ori mai multe idei si mult mai asezate pe subiect.
PS: fiind si un pic pragmatici mi se pare totusi o investie mare sa construiti un pavilion fix..un minim de 20-25 cutii, structura, urdinise+colectoare de polen "bibilite"..sunt niste zeci de milioane totusi. Sa nu va para rau de bani dupa 2-3 ani..zic si eu.

Inmultirea va fi desigur prioritatea mea nr. 1 pe termen scurt si chiar mediu insa nu pentru asta doream sa folosesc verticalul ci pentru un eventual pastoral sau stationar cu productie miere superioara nu numai calitativ. M-ati cam convins ca un singur corp de 12 rame strict pentru albina/puiet este insuficient si primul meu instinct este sa accept ca ME-ul va fi totusi sucessorul stupilor orizontali. (Atunci insa trebuie accelerata practica pe acest tip de stup caci probabil va dura mai mult familiarizarea cu exploatarea, creearea unor familii puternice, inlocuirea matcilor care inteleg se uzeaza peste media celorlalti stupi, etc. Sa lasam sa se odihneasca un pic aceasta tema timp in care promit am sa fac o mult necesara aprofundare a technologiei de exploatare a celor doua verticale. Oricum la un moment dat ma hotarasem sa risc exploatarea in paralel (cu grosul orizontalilor) a cate doi dintre ME si Dadant 10r. Poate chiar asa am sa incep de anul urmator.

Si asta ma aduce la cateva dintre recomandarile dumneavoastra. Ard de nerabdare bineinteles sa incep mult necesara practica insa in principal din considerente financiare nu-mi voi permite probabil sa lucrez la proprii stupi anul acesta. Am aranjat insa cu doua persoane din zona mea sa asist la cat de multe lucrari imi voi putea permite. Unul dintre prieteni (cel mai accesibil) are pana in 30 de stupi dadant 10 rame si cred va fi un excelent mentor; nu am sa-l las sa execute o operatie fara prezenta mea – sta pe aproape. Cel de-al doilea amic inteleg migreaza multi dintre stupii sai pe orizontal sa utileze un recent achizitionat pavilion. (Sper sa-l prind macar intr-una din zonele de exploatare intensiva a pavilionului si poate inainte de plecare iar apoi la pregatirea pentru iernare.)
PS-ul acum... Am numai cateva luni mai libere pe an si in aceste ultime saptamani mi-am permis sa investesc timp in ceeace stiam de mult ca vreau sa incep, explorarea topicului numit apicultura. Bineinteles am deschis cutia Pandorei caci acum imi pare de neconceput renunt la ideea de cultiva aceasta pasiune. Incerc sa comprim mai jos cateva din motivele care m-au determinat sa cred ca acest concept al stratificarii stupilor intr-un adapost cu temperatura controlata este pretabil cel putin in situatii precum cea pe care am sa o descriu - poate aceste detalii vor explica un pic mai bine incapatanarea mea cu acest design.

Am o suprafata de cateva mii de metri in Arges langa un palc considerabil de salcami (cateva hectare bune), obisnuitele livezi, lucerna, pasuni, padure la cca 3 kmsi terenuri agricole pe care adesea sunt plantate rapita si floarea soarelui. Alte persoane din zona exploateaza cu succes stupi (media se pare este de 18/20 kg/an in stationar la scala mica) insa zona are cred exces de potential. Terenul se afla la un capat de ulita este inconjurat in principal de terenuri agricole. Ma ocup cu pomicultura si aproape intreg terenul este plantat sau planificat, prezenta albinelor la sol sigur ar impiedica activitatile horticole.
Sper ca in anii urmatori sa construiesc o casuta cu un atelier generos amplasate pe un beci enrom. Aproape intreaga constructie ar avea o aplecatoare de aproximativ 2.5 latime. Amprenta la sol a intregului ‚complex’ este 100 m2 (5x20 – latura de 20m are expunere estica.) si foarte greu mi-as putea justifica ori permite finisarea unui al doilea nivel. Astfel mi-a venit ideea sa amplasez acolo o stupina.

In cea mai primitiva forma de exploatare as izola bine tavanul casei, turna o placa, construii acoperisul incepand de la 2.5m si as bloca peretii de Vest si Nord (unde sunt vecini desi nu aproape) cu panouri intregi sau partial rabatabile. In acoperis ar putea fi intercalate foi de policarbonat pentru a compensa partial pierderea de lumina si caldura. Stupii ME sau Dadant dispusi pentru maximizarea spatiului, foarte probabil E/ES spre zavoi, campuri, padure. In prima faza stupi pot fi iernati stratificati in spatele unor parapeti mobili de-a lungul peretilor inchisi (V si N) feriti de zapada, apa si vanturi reci.

(In viitor, stupii ar fi paletizati, asigurati si condusi in beci cu lize ieftine si un lift - design simplu, cost minim. Dupa teste care ar putea dura ani de zile, urmatoarea este probabil forma la care s-ar ajunge: iernarea ar avea loc in intuneric deplin, intr-un spatiu uscat, bine ventilat, strict controlat termic cu temperatura medie de maximum 5grade C – sistem back-up la sursa electrica. In functie de prognozele meteo stupii ar fi scosi afara cel mai devreme prima decada a lunii. Sunt cateva variante si destule variabile insa vor exista multe teste in prealabil si probabil majoritatea problemelor de ordin logistic si technic vor fi sub control).)

Investitia in constructie ar fi aproape in intregime acoperita din bugetul casei. Investitia in stupina ar fi minima ea urmand a avea o crestere organica, paralela acumularii de experienta si (sper) infranata doar de viteza de inmultire a familiile si de disponsibilitatea fondurile de a construii noi stupi. Eventual investitia ar incepe sa genereze profit. Pericolul cel mai mare l-ar constitui cred furtunile vara care ar pute umfla/distruge acoperisul. Riscurile investitiei sunt aproape inexistente intrucat, in caz de schimbare planuri, zona respectiva poate fi reciclata in exploatare horticola. Investitii aditionale trebuiesc facute in constructia si utilarea unui laborator de prelucare a mieri si subproduselor.
.... voi continua in curand cu partea a doua a prezentarii, varianta adapostului cu stupi integrati care este de fapt obiectivul principal; scuze pentru intrerupere.
va multumesc pentru rabdare,

[proapis13]

Cu respect Dle Proapis apreciez experienta dvs in tot ce relatati si de aceea daca nu deranjez intrb si eu: urdinisul superior nu impidica evacuarea albinelor moarte din stup si a altor resturi ? ,fiind asezat in zona in care sta in general aeru cald nu pierde din caldura pe care cu mare efort o mentine in perioada dezvoltari cand timpul este rece?

Ba da insa a fost o re[plica la cele scrise mai sus
Gerula scria mai sus ca doreste sa faca stupi orizontali cu sita antivaroa
pe toata suprafata fundului insa cu urdinise superioare
Urdinisele superioare NU sunt compatibile cu sita pe fund
salve

[Mishu05]

Va salut,
- nu va faceti nici un fel de griji apropo de iernarea stupilor afara, in aer liber. Am vreo 30 de roi pe 3-4 rame care dupa iarna asta sunt toti bine sanatosi. Nu imi venea sa cred ca inca sunt in viata si va rog sa ma credeti ca mi-a fost un pic teama dupa atatea zile cu -20 grade dar albina se pare ca e puternica, stie sa treaca o iarna.Nu mai zic de familiile normale sunt in stare excelenta abia astept sa se incalzeasca sa incep stimularea. Deci nu mi-as face nici un fel de griji apropo de iernarea afara daca le lasi suficiente rezerve si au multa albina trec iarna cu maxim cateva exceptii care intr-un an pot exista in altul nu, depinde foarte mult si de albina nu numai de noi
- Investitia intr-un sistem atat de elaborat de magazie, scripeti, stupi amplasati in sistem de pavilion fix( rasteluri) tot ceea ce ati descris dvs nu se justifica din punctul meu de vedere. Sa va dau un mic exemplu, din propria ograda. Am acasa un spatiu limitat, stupii ii tin in fundul gradinii intr-un spatiu de 12x12 m, maxim-maxim. Pot tine aici cam 30-35 familii fara nici un fel de probleme. O astfel de zona mai izolata de restul curtii/gradinii se poate face usor folosind un gard viu din alun de exemplu sau gard cu plasa verde de constructii. Un 15x15m este super suficient pentru vreo 40-50 de familii + spatiu de manevra. Va va da un pic de intimitate stupinei , o va feri de priviri indiscrete, va face ca albinele sa isi faca culoare de zbor verticale deranjand foarte putin imprejurimile. V-ati referit la prezenta albinei la sol , sub forma de stupi in teren. Intr-adevar intr-un spatiu neprotejat de garduri este bine ca oamenii sa nu circule mai aproape de 5-6m prin fata stupilor ( latura de sud in general) insa chiar avand garduri care sa inchida perimetrul stupilor intr-o livada de exemplu in luna septembrie cand prunele zac zdrobite pe sol sa nu va asteptati la altceva decat la puzderie de albine. Asta e albina..trage tare pentru familie. Anul trecut in zona noastra am avut senzatia unui cules la prune/zarzare mult mai slab ca in 2010 cand o vecina imi spunea: maica de abia adunam prunele de cate albine erau pe ele, una m-a si intepat ! Bineinteles fiind totusi oameni normali de la tara obisnuiti cu animalele nu mi-a facut reclamatie la politie/guvern/ue cum am auzit ca se obisnuieste prin bucuresti si ilfov. Livada vecinei se afla cam la 150-200m de stupina. Este normal ca atunci cand veti avea albine sa se uite un pic vecinii chioras sa mai apara cate o nemultumire la adunatul viilor si al prunelor dar asta este viata, nu avem cum sa controlam albina si e foarte bine ca isi mai aduna ceva rezerve de iernat la inceputul toamnei.
- incercati anul asta sau la anu sa porniti cu un numar de stupi..1-2-10-20..cati vreti dvs. Descoperiti frumusetea si complexitatea albinei si a stupului usurel asa, pe un sistem care s-a dovedit de atatia ani functional ( orice model de stup stas , dadant, me, etc). Treceti 1-2 ierni cu ei, pregatiti-i de iernare si de cules, incercati un pastoral in zona. Va rog nu va pripiti cu proiectarea/constructia pana cand nu vedeti pe viu despre ce este vorba. Sunt multi bani si cel mai important aspect: nu este nevoie, se poate face totul mult mai elegant ieftin si mai ales simplu, fara eforturi.

Inca ceva: cat de mult vreti sa cresteti ca nr de stupi, cantitate de miere/alte produse? Si nu in ultimul rand..care este disponibilitatea la efort fizic si ca timp petrecut STRICT pentru albine? Ca idee la 100+ familii daca vrei sa faci treaba cam stai cu ele din aprilie pana in septembrie minim 2 zile/saptamana( in medie) cu un varf mare intre 1 mai si 1 iulie ..perioada in care nu iti ajunge timpul aproape niciodata desi ziua e lunga... Cat priveste efortul fizic acesta poate fi substantial in anumite zile cu 8-9 ore petrecute efectiv in stupina mai ales cand le apuca roitul, la extractie, la facutul si ingrijitul roilor, etc. ( repet, la nr mare de stupi in jur de 100 sau peste). De asta insist si eu ( si au insistat de-a lungul timpului toti colegii de forum ) pe un inceput lent si abia dupa 1-2 ani va puteti face o idee mai corecta apropo de chestiunea "albinareasca"
- la final o mica precizare, acum am citit mai atent mesajul dvs. Un corp de 12 rame 1/1 strict pentru cuib este in 95% din cazuri destul de suficient bineinteles cu posibilitatea de a adauga deasupra caturi de 1/2, 3/4 ...cele de 1/1 ar fi destul de grele insa nu imposibil de manevrat folosind un scripete de exemplu. Foarte multi apicultori recomanda mai ales in stationar cuibul pe 12 rame 1/1 avand multiple avantaje unul din cele mai importante fiind acela ca pentru iernat avem de unde alege rame pline-ochi cu provizii.

[gerula]

Sper sa nu deranjez ; n-am avut timp sa citesc tot ... scuze .
Am doua precizari :
1-avand urdinisul afara neutralizati ''admosfera controlata '' ;lumina exterioara +5-7* din interior +2-3* din exterior scoate albina afara ____ si n-o sa vreti .
2-aglomerarea urdiniselor/cutiilor dau si alte belele pe langa cele spuse deja ,adica :-dilueaza /unifica mirosul individual al fam.,in acest caz nu va permiteti furtisagul ;-daca intra in friguri 1-2 fam acestea antreneaza mai multe __ si nu vreti .

Excelente observatii, va rog nu va indepartati de acest topic!
Sunt un un pic coplesit de numarul de variabile si nu am apucat sa le grupez pe toate. Majoritatea lor insa cred ca pot fi rezolvate, mai ales cu ajutorul comunitatii de apicultori. In viitor am sa incerc sa structurez discutia astfel incat sa se poata intreaba/raspunde mai usor, pe puncte asa cum ati facut dumneavoastra.

1 Stupul ar avea fund anti varoa si in conditii ideale el ar fi deschis intregul an. Gandisem insa blocare urdinisului pentru iarna in afara cazului in care prognozele meteo permit stimularea termica a albinelor si invitarea lor la zbor de curatire. Nu am apucat sa ma documentez prea mult insa in aceasta formula se contureaza doua scenarii: a) dioxidul de carbon incarcat cu apa este mai greu si „cade” facand loc oxigenului ce, in cantitati satisfacatoare, patrunde deasemenea prin fundul stupului sau b) habar nu am despre ce vorbesc si acest proces nu are loc; estimam atunci si se ajunge in timp la dimensiunea optima a unui orificiu (cu o locatie si altitudine ce urmeaza a fi stabilite) ce se va executa (la interior) in corpul stupului pentru a creea tirajul necesar evacuarii dioxidului de carbon. Sunt probabil de considerat factori precum locatia cuibului de iernare si... altele sunt aproape sigur.

Desigur totul incepe cu un creativ si intensiv testat sistem de ventilatie si de incalzire (separat cred). Umiditatea probabil ar trebui eventual deasemenea monitorizata caci daca prematur peste norme se pare (in conjunctie cu minore cresteri temperatura) stimuleza semnificativ activitatea matci. Iarna astfel de accidente ar avea efecte nefaste. Primavara insa, cu prognoze meteo solide, teoretic putem aduce corectii in temperatura si umiditate astfel incat sa dam un start bun noilor generatii. Acesta este cred doar unul dintre avanatajele secundare al sistemului propus. Majoritatea detaliilor de ordin tehnic se pot cred rezolva substituind, cand suntem fortati, experienta cu logica. Urmeaza bininteles testele.

2 la acest punct nu sunt pregatit nici macar sa speculez, este un factor a carui influenta nici macar nu am banuit-o. Imi dati insa o directie de cercetare. Este imperativ sa cunoastem toti acesti factori si modul in care ei pot interfera cu o activitate optima de exploatare. Ca intotdeauna insa, unele dintre aceste conditii imperfecte vor fi considerate acceptabile daca sistemul de exploatare genereaza disproportionate eficiente la un alt nivel.

Un bun mentor mi-a spus cu mult timp in urma ca singura intrebare proasta este o intrebare care nu a fost pusa si nu imi este teama sa par ridicol deci iata inca una „outside the box”:
Intr-un test pe doi stupi, credeti ca probabilitatea ca albinele sa se ‚amestece’ scade in conditiile care doua specii de albine au productivitate si adaptabilitate la o zona comparabile dar genetic sunt semnificativ diferite? In revers acum, exista posibilitatea ca doua astfel de familii sa nu poata convietui in conditii de proximitate maxima?
Va multumesc pentru cele doua puncte si va stept cu comentarii similare.
Sanatate

[gerula]

Va salut,
- nu va faceti nici un fel de griji apropo de iernarea stupilor afara, in aer liber. Am vreo 30 de roi pe 3-4 rame care dupa iarna asta sunt toti bine sanatosi. Nu imi venea sa cred ca inca sunt in viata si va rog sa ma credeti ca mi-a fost un pic teama dupa atatea zile cu -20 grade dar albina se pare ca e puternica, stie sa treaca o iarna.Nu mai zic de familiile normale sunt in stare excelenta abia astept sa se incalzeasca sa incep stimularea. Deci nu mi-as face nici un fel de griji apropo de iernarea afara daca le lasi suficiente rezerve si au multa albina trec iarna cu maxim cateva exceptii care intr-un an pot exista in altul nu, depinde foarte mult si de albina nu numai de noi.

Va salut,
Nicidecum nu ma gandesc ca albinele nu ar rezista iernilor, o fac cu succes cu mult timp inainte sa le fi impachetat noi. Povestile pierderilor apar insa in fiecare an precum (si nu cu mult dupa) ghioceii de primavara si ele sunt o realitate. Media pierderilor pare a fi sub 10% si desi multi stupari cu experienta stau sub aceasta limita ele pot fi totusi quantificate. Intr-un sistem de iernare in adapost bine tunat aceste pierderi dispar iar la un prim tur de cercetare se pare ca economiile la hrana pot depasii 20%. (Mai sunt inca vreo duzina de avantaje semnificative pe care insa am sa le prezint in alta discutie si probabil intr-un alt format.) Desigur exploatarea in adapost este o solutie ce se preteaza in zonele melifere bune si numai in stationar insa si iernara stupilor din pastoral in incaperi cu climat controlat aduce economii ce pot insemna diferenta dintre o afacere ce nu da faliment si o afacere profitabila si astfel de selectii se vor face mai curand decat multi sunt pregatiti sa accepte.

Fara o eficientizare maxima nici producatorii mici si mijlocii vor mai reusi multa vreme sa impiedice degenerarea incasarilor ce va transforma pasiunea lor dintr-un hobby generator de venituri in unul care va consuma resurse materiale. Jucatorii de talie mare si importuri din tarile cu mana de lucru ieftina precum China vor sufoca eventual si piata noastra degradand preturile si demontand in cele din urma sistemele de productie classice. Astfel de schimbari au afectat multe alte domenii de activitate. Mai recent, in industria producatorilor de material saditor pomicol, profesionisti care nu au adoptat concepte si technici noi precum irigarea prin picurare, fertirigare, productia la container, programe IPM (Integrated Pest Management) sunt in prag de faliment si se intreaba buimaci cum/cand s-a schimbat piata in halul asta? Am fi naivi sa credem ca avem monopolul unei zone sau metode unice de exploatare, si apicultura noastra este la fel de vulnerabila. Sigur, mierea organica/romaneasca va ramane intodeuna o nisa dar ea va fi din ce in ce mai mica, insuficienta pentru noi toti.

Revenind insa (de la albine) la oile noastre, sunt presat de timp in aceasta perioada a anului insa am sa revin cat de curand pot cu detalii legate de avantajele exploatarii in adapost si mai ales cu o analiza de cost. Sunt convins ca o astfel de investitie se amortizeaza in conditii normale insa cu atat mai fesabil este un astfel de proiect in cazul meu unde acoperisul si o buna parte din peretii adapostului trebuiau oricum ridicati in forma podului ce deserveste nivelul inferior – pana si in constructia rastelului reciclez structura de rezistenta a acoperisului/stalpi si peretii exteriori. Atat ca il transform dintr-un spatiu nefolositor intr-o stupina de 80/100 stupi si o camera de prelucare a produselor apicole - probabil toate acestea la un cost mai mic decat as fi platit sa construiesc doar acel laborator la sol.
V-am spus ca am aranjat practica si poate ma si aventurez cu cateva rame/familii proprii inca de anul acesta. Multa vreme nu o sa am probleme cu efortul, am disponibilitatea in timp descrisa, am analizat volumul de lucru necesar intr-o stupina si tocmai de aceea nu vreau sa renunt la idee. Ganditi-va numai la miza, sa deservesti 80/100 familii pe doua, trei nivele lucrand la sol sau/si pe o platforma mobila, cata eficienta se inregistreaza astfel! Adio temperaturi extreme, datul zapezi, cositul ierbii, impachetari pentru iernare, degradarea stupilor, caratul ramelor la prelucrare, etc. Bine ati venit insa, supravietuirea fara pierderi – chiar si a celor mai slabe familii, economii semnificative la hrana, comfort termic tot anul pentru albine si apicultor, etc.

Nu fac decat sa combin iernarea albinelor intr-un mediu controlat – technologie perfectata si implementata peste tot in lume – cu exploatarea albinelor intr-un sistem similar pavilionului imobil insa superior acestuia din multe puncte de vedere. Sunt desigur cateva aspecte technice de rezolvat insa nu trebuie sa ne lasam intimidati, sunt confident ca dupa cativa ani de teste sistemul va functiona cu success. In ceeace ma priveste, am bineinteles nevoie de tot atatia ani de experienta insa deocamdata nu am primit argumente solide ca din punct de vedere technic acest model nu este fiabil.
Am sa revin cat de curand pot.
Sanatate si felicitari pentru o iernare buna a stupilor!