Buna ziua bade Mircea …. Trei boboci de rata-au fost!!! Ce treaba are boasca cu mustul pus la damigeana?
iunicu stiu ca la cata chimie ai in cap nu ma crezi asa ca ia de aici din carte
“Vinificarea la rosu
In timpul fermentatiei, boabele se macereaza in mod normal in must, degajand antociani, care confera culoarea rosie; acest sistem de vinificare se numeste tocmai de accea vinificarea cu macerare sau vinificarea in rosu.
Partile solide, numite si “boasca” sau “bostina”, incep incetul cu incetul sa se ridice la suprafata, impinse in sus de anhidrida carbonica degajata, si plutesc deasupra mustului in curs de fermentare, formand o masa compacta care este definite sub denumirea de “capac”.
Venind in contact cu atmosfera, “capacul” are tendinta de a se acidula ca urmare a formarii de acid acetic. Pentru a preantampina acest inconvenient, devine necesar sa se disperseze “capacul” in masa mustului, pana ce se uniformizeaza, de cate doua ori pe zi, pana ce fermentatia se incetineste si boasca ramane pe fundul recipientului.
Este posibil ca in cuva de fermentare sa se instaleze un grilaj, sau un fund fals, care sa retina “capacul” de boasca la circa 30 cm sub suprafata lichida a mustului.
Marile cuve de fermentatie modern sunt dotate la interior cu dispositive batatoare care imprastie boasca in mod automat.
In alte cazuri, dispersia bostinei poate fi efectuata prin intermediul operatiunii de ridicare, care consta in preluarea lichidului din partea inferioara a recipientului, cu ajutorul unei pompe, facandu-l apoi sa recada in ploaie de sus peste continutul recipientului, care va fi dispersat odata cu ventilarea mustului, daca este vorba de un produs sanatos, bogat in zaharuri si acizi ficsi, si fara aerare in cazul contrar.
Pe langa faptul ca impiedica ridicarea bostinei, dispersia stratului superficial, a “capacului” de la suprafata mustului, permite o fermentatie mai omogena si mai rapida, deoarece drojdiile sunt distribuite mai uniform in masa mustului, mentinand in permanenta active procesul de fermentatie.”
Puterea curative a vinului de Giuseppe Sicheri pag. 130
Reactia
Zahar - alcool etilic+anhidrida carbonica+produse secundare+caldura
Mai am intr-o carte un pasaj important in care explica procedura de mai sus d.p.d.v. al drojdiilor eliptice (cele bune) si apiculate ce nu au caracteristicile bune , dar sunt primele care se pun in miscare si prin aerare sunt inhibate pana cand cele eliptice devin sufficient de numeroase ca sa preia intaietatea. O sa caut si asta.
O mare parte din chichitele fabricarii vinului le-am aflat de un basarabean , Anatoli Plangau , Dumnezeu sa-l odihneasca in pace ca a muncit cat 10 vreo 84 de ani pana prin 2008.
Duminica o sa culeg bolta de capsunica si o sa pun poze din toate etapele; pana atunci va delectez doar visual deocamdata, cu Merlot-ul si Feteasca Alba de Valea Calugareasca.
Hai, sa va ploua –n gura ca m-ati suparat.