Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ BOLI SI DAUNATORI - TRATAMENTE

[jonny_it]

Intrebarea se poate suplimenta.De ce dintr-o stupina aliniata pe un rand se betejesc stupul 4 ;32 si 56 de ex?De ce intr-o colonie, pe o rama de puiet, se betejeste celula asta si inca trei iar altele din imediata vecinatate nu se betejesc?De ce sunt stupini in care chiar daca sunt semne de loca pe 90% din colonii, exista familii ce nu vor in ruptul capului sa se betejeasca?

Pentru ca stupul nr 4,32,56 au matci care nu sunt identice cu celelalte; la fel si cu celulele cu puiet: trantorii cu care s-a fecundat oul respectiv sunt diferiti, deci informatie genetica diferita.
Perfect adevarat, totusi nici in cadrul aceleiasi tulpini virale virusii in sine nu sunt identici, adica unele familii sunt mai putin rezistente la anumiti virusi, iar unele familii sunt mai putin rezistente la altii(vorbim de aceeasi tulpina);

Trebuie gasim familii de albine rezistente la un numar cat mai mare de virusi/tulpini virale. Treaba asta o putem face "babeste" ...
Unii din astia cu halat alb incearca de multi ani sa obtina familii rezistente la anumiti virusi, problema este ca si virusii se modifica foarte usor, evolueaza.

Platesc eu cateva mii de euro pentru o familie care daca ii introduci o rama cu puiet infectat de loca(Europeana/americana) il scoate afara si dupa aceea familia ramane sanatoasa. Asta fara gluma!
Rame cu puiet infectat se pare ca gasesc usor ...

[nicus]

Bai nene lasati l putin pe Pupe sa nu l stranga nodu' la cravata
Subiectul, unu' foarte interesant.

[kamy]

si nici din alea noi nu vor fi toate la fel!joni chiar sa zicem ca gasesti acu in caru cu fan tot nu ai siguranta ca poti obtine in mod repetat aceleasi rezultate asa ca vorba lu solomon ,,totu-i desertaciune si goana dupa vant,,

[Ruben]

si nici din alea noi nu vor fi toate la fel!joni chiar sa zicem ca gasesti acu in caru cu fan tot nu ai siguranta ca poti obtine in mod repetat aceleasi rezultate asa ca vorba lu solomon ,,totu-i desertaciune si goana dupa vant,,

Mai, uite la puiet varos, citisem eu prin carti ca poate fi si ceva genetic, dar nu am luat in serios. Mi-o zis odata pupe sa schimb toamna tarziu matca. Am facut asa, prima data....experimental, ca si asa pe aia ii sortisem pucioasei. Si a dat rezultate. Nu a mai aparut puiet varos.

La loca, ce zice el are un procent ridicat de logica. Asa e: nu ii prinde pe toti.

Io miros ca nu-i la fel de genetica treaba ca la PV, dar este o parte a problemei. Sigur ca nu o sa gasim linia perfecta, dar trebuie tinut cont de aspectul acesta. Ideea este de luat in calcul pironul din carul cu fan

[balu]

Cind se tine o matca pina la adinci batrineti e clar ca ceva se lipeste de ea,ca si la om scade imunitatea si bolile se lipesc mai repede ,matcile schimbate dupa un an si scapi de puiet varos si de alte complicatii.[/quote]
PV nu am avut decit la roi cu matci din acel an, ramele insemnate si ulterior introduse in alte familii nu au produs PV.
LA am avut in 2 roi , formati prin divizare pe aceiasi vatra, ramasi fara albina suficienta sa acopere puietul , rezolvati prin infometare,fara rame doar sirop, ramele, lemn le-am refolosit fara probleme, fara sterilizare, doar lasate la soare, im aer liber.

[Ioan Guist]

Cind se tine o matca pina la adinci batrineti e clar ca ceva se lipeste de ea,ca si la om scade imunitatea si bolile se lipesc mai repede ,matcile schimbate dupa un an si scapi de puiet varos si de alte complicatii.

Cum adica ca si la om?? Ce are treaba ?? Ce are oul fecundat in minus daca este depus la batranete sau la tinerete??
Este impropiu spus ca matca are probleme de imunitate.Familia ce iasa din ea este cu carente intr-o anumita zona.Matca , deci, este buna sau mai putin buna, (prin prisma imunitatii) de la inceput pana la sfarsit.

[alt stupar]

LA am avut in 2 roi , formati prin divizare pe aceiasi vatra, ramasi fara albina suficienta sa acopere puietul , rezolvati prin infometare,fara rame doar sirop, ramele, lemn le-am refolosit fara probleme, fara sterilizare, doar lasate la soare, im aer liber.

ai avut loca lu` peste
mai bine zi puiet racit.

[trantor]

jonny-it "Pentru ca stupul nr 4,32,56 au matci care nu sunt identice cu celelalte; la fel si cu celulele cu puiet: trantorii cu care s-a fecundat oul respectiv sunt diferiti, deci informatie genetica diferita."

Si eu urmaresc si astept explicatia de la seria asta, dar nu e ce spui tu - spermateca matcii este formata in ordinea imperecherii si schimbarea seriilor genetice ale trantorilor poate avea loc si la doua trei luni in functie de perioada de cules. Mai asteptam!

[Mircea_63]

- spermateca matcii este formata in ordinea imperecherii si schimbarea seriilor genetice ale trantorilor poate avea loc si la doua trei luni in functie de perioada de cules.

Trantore, eu n-am gasit informatia asta. Si nu e de ici de colo... `tz dai seama ca in momentul in care vrei urmasi de la o matca...ori prinzi o linie buna...ori la loc comanda. Depinde care trantor e la rand in spermoteca.

Dar dat fiind ca din 10 matci, ai 3-4 bune, 3-4 mediocre si 1-2 slabute...de la aceeasi mama, ma indoiesc ca spermoteca e organizata in felul asta.
Ar fi impotriva naturii! Salvarea sta in diversitate, nu in valuri din aceleasi linii genetice.

Ai informatia din surse sigure? Sau e numai parerea ta!?

[trantor]

Greseala pe care o recunosc este "serii genetice" pe care am scris-o; de fapt fiecare ou fecundat are in componenta sa 16 cromozomi de la matca si 16 cromozomi de trantorul care este la rand in spermateca. Combinarea lor da o diversitate genetica de fiecare data. Chiar daca doua oua fecundate alaturate au cei 32 cromozomi de la aceeasi parinti pot fi diferente majore de caracter, culoare, puf, picioare...etc. Si ca si cum nu ar fi fost de ajuns asta se pare ca albinele schimba genomul larvelor prin hrana pe care le-o distribuie ( au fost facute observatii pe contingente de albine tinere din prima generatie de dupa schimbarea matcii care inca mai pastreaza caractere ale matcii anterioare).

Un ou nefecundat ( de tantor) are doar cei 16 cromozomi de la matca, din cauza asta trantorul mosteneste doar caracterele matcii.
Am citit undeva asta, cred ca in ABC-ul apicol volumul II ( ca pe primul nu-l am) o sa caut.

[Ioan Guist]

spermateca matcii este formata in ordinea imperecherii si schimbarea seriilor genetice ale trantorilor poate avea loc si la doua trei luni in functie de perioada de cules. Mai asteptam!

Eronat. Trantore! taman tu sa nu sti asta??
In spermateca , grupele de spermatozoizi nu stau grupati pe...gasti. Se amesteca de nu se mai cunosc care cu care,persoana cu persoana .Intr-o rama sunt oua fecundate din toate neamurile.

Ceea ce am vrut eu sa scot in evidenta este ca mai multe stupine sau famili si chiar diferite celule cu puiet, au reactie diferita la aceleasi conditii de boala.
De unde se deduce ca pe langa tratamentul familiilor de albine cand este cazul, trebuie sa ne ocupam si de selectie.Asta daca vrem sa facem treaba.
Dupa parerea mea, in tara, sunt carente mari la capitolul imunitate deoarece apicultorul roman a selectionat pe doua criterii mari si late. "se imulteste din ala ce intra primul in friguri sau ce-si schimba matca in toamna."
Aceasta "selectie" a fost facuta pe 100 de ani cel putin.Astazi, cand apicultorul mare trebuie sa-si creasca singur matcile, nu are o susa sigura, fixa din care sa-si asigure o uarecare stabilitate si predictibilitate in stupina.Asa se explica si multitudinea de probleme in directia instabilitatii stupinelor.Roiri,boli, diferente mari intre familii.
Ca exista si apicultori ce au facut pasi remarcabili, de acord.Cine-i recompenseaza? Asti s 'vad de treaba lor.

[Bambucha]

Si ca si cum nu ar fi fost de ajuns asta se pare ca albinele schimba genomul larvelor prin hrana pe care le-o distribuie ( au fost facute observatii pe contingente de albine tinere din prima generatie de dupa schimbarea matcii care inca mai pastreaza caractere ale matcii anterioare).

Desi e o chestiune ultra interesanta pentru mine, inca nu este un lucru cercetat complet ca sa nu zic ca deja exista o confirmare in acest sens! Inca suntem la faza de banuiala si suntem departe de a fi in posesia adevarului absolut! Probabil ca secolul asta al geneticii va scoate multe la iveala!! La rolul hranei si efluviilor energetice transmise de diverse categorii de albine larvelor tinere de matca, parerile sunt inca impartite destul de brutal! Cred insa ca devenim deja off topic

[Mircea_63]

Trantore! Uite https://dl.transfer.ro/transfer_ro-26oc ... b611b6.zip ABC apicol, Hristea, vol I, ca ziceai ca nu il ai.
L-am pus aici si nu in PM, in ideea ca mai prinde bine si altora.

[pst_claudiu]

In Romania nu stiu cati dintre producatorii de matci urmaresc in selectie si comportamentul igienic prin testarea cu ajutorul azoltului lichid sau a puietului inghetat, de aici si o vulnerabilitate la boli a familiilor.Si familiile infestate cu varroa sunt foarte vulnerabile la boli. Iar offtopic.O sa mute cineva posturile astea?

[cristi_vidican]

Ar merita făcut un topic nou vis-a-vis de genetica si rezistenta la boli

[Dragos2006]

Revenind la oxi ... in anumite cazuri este un rau necesar , important este ca mierea pentru productia comerciala sa nu fie contaminata cu acest antibiotic. Asa ca din start de exclude aministrarea in plin cules direct pe rame . Se poate administra ori in turte cand albinele o mananca direct si nu o depoziteaza in rame . Ori daca se da in sirop , respectivele rame vor fi insemnate si eliminate cu prima ocazie.