Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ INTRETINEREA ALBINELOR

[valter]

Fara un sistem integrat nu o sa putem vorbi niciodata de apicultura industriala.
Cateva conditii de baza care ar trebui indeplinite:
-un sistem de stupi sistematici performant ME, MER;
-material genetic ''asezat''-dupa cum zice pupemea;
-salturi dese si eficiente;
-informatie continua din masivele pe care le vizam a le ''lovi'';
-mecanizare la maximum;
-maini de aur care sa lucre putin dar supereficient, ochi de vultur care sa constate disfunctiunile din stupine la momentul oportun si creier limpede care sa managerieze cu flexibilitate situatiile de criza;
-nu in ultimul rand... sa-si valorifice produsele fara intermediari.

[alt stupar]

Spun asta pentru ca subiectul chiar daca a mai fost dezbatut.......

da, l-am citit si recitit de destule ori dar tot nu reusesc sa procesez in mintea mea suficient de bine cele scrise acolo... inca mai sunt destule de spus!
De o vreme-ncoa` imi framanta noptile o intrebare simpla, iar raspunsul pare a fi departeeee..."cum trec de acest prag" ???
La mine pragul e 300, adica ce e productie, plus roi, plus niste nuclee mai rasarite cam acolo sunt. Si sunt pe deplin constient ca, pe "tiparul" cu care sunt obisnuit sa lucrez nu pot depasi acest prag. Adica, e max. ce pot duce! De aici si migrenele... vreau mai mult (cu totii vrem, nu ?) dar nu-mi ajunge timpul fizic ! Asadar, ori stau pe o rutina oarecum verificata si fara mari riscuri, ori schimb softul si imi asum riscuri. Cale de mijloc nu exista!

Uite, in prezentul topic hai sa incercam sa scoatem la suprafata catefa "finetzuri" adica operatii simple care pot face diferenta si depotriva operatii ale caror rost tinde spre nula.
Bun, partea cu dotarea materiala, utilaje, s.a. are rostul ei, deloc de neglijat, haideti totusi sa ne limitam aici strict la interventia "in lada"

[alt stupar]

A... finca tot vorbeam de eficienta... uite chiar astazi de exemplu:
am "umplut" ziua cu luatul magaziilor de pe stupi. Unele cu miere, in altele mai putina sau chiar deloc, dar nu asta e important.
Ei si uite asa ma surprind intr-un moment ca fara sa stiu de ce si cu cat folos dupa ce era luata magazia, din inertie si o lunga obisnuinta ia si-mpinge cu dalta printre crescaturile dintre spetezele superioare... sa le tai, s-arate cuibul bobo, nu
Pontul e ca dintre cele 10 rame de cuib existente in prezent, vreo 3-4 zboara afara din lazi pana la intrarea in iarna. Deci cu astea 3-4 pierdui inutil minute la cosmetizat...era loc in iarna de asa ceva... cele care nu ajung la bostinari.
Repet, d-aia ma framanta, cate chestii inutile (ca cea de mai sus) nu ne infraneaza ?

[gica]

Adrian,
tu ai inceput acest topic.In general la dat cu presupusul nu ma inghesui.
O mica sugestie,totusi:

[alt stupar]

o stiu, as zice ca am citit-o
o are mentorul meu, Nenea Feri, acum octogenar
se pare insa ca la iarna o s-a imprumut din nou, ca anii mai astern uitare peste unele citite

[Adrian Galofteanu]

Zice bine dl. Valter, sintetizand este vorba in final de capacitatea noastra de a ne organiza. Bineinteles ca exista niste limite.

Tatal meu a fost stupar cu scoala(facuta la Busteni prin anii 50) si a lucrat in cooperatia de cosum(astia cu ghiocei pe la tample stiu ce e aia). De la el stiu ca norma pentru un stupar pe vremea aia era de 100 familii si pe timp de vara aveau pe tot sezonul activ dreptul la un ajutor. Nu au fost nici aia niste prosti care au stabilit norma asta!

E drept ca ceea ce faceau ei era departe de apicultura industriala dar eu nu-mi imaginez si nici nu stiu pe cineva care sa duca singur(stupar cu ajutor, bineinteles) mai mult de 300 familii in sistem pseudoindustrial.

Iar daca revenim la industrial atunci trebuie sa gandim totul prin prisma unei afaceri. Asta presupune investitii, presupune angajati, presupune un Buget care trebuie bine gandit si structurat. Deci e altceva!

Cooperatia de consum de pe vremuri era o afacere. Asta de la Bacau avea vreo 7 stupini, adica vreo 700 de familii care erau predate la 7 apicultori. Dar mai aveau un angajat care se ocupa de ei, adica facea toata bucataria: aprovizionarea cu tot ce trebuia, asigurarea vetrelor de pastoral(si faceau minim 6 mutari/sezon), supraveghea extractia mierii si preluarea de la apicultori a mierii si a altor produse secundare, etc.

Deci pana la urma daca vrei sa faci stuparit industrial nu trebuie sa fii numai stupar, trebuie sa devii om de afaceri!

[Adi Hodis]

... inca mai sunt destule de spus!
De o vreme-ncoa` imi framanta noptile o intrebare simpla, iar raspunsul pare a fi departeeee..."cum trec de acest prag" ???
La mine pragul e 300, adica ce e productie, plus roi, plus niste nuclee mai rasarite cam acolo sunt. Si sunt pe deplin constient ca, pe "tiparul" cu care sunt obisnuit sa lucrez nu pot depasi acest prag.
...
Bun, partea cu dotarea materiala, utilaje, s.a. are rostul ei, deloc de neglijat, haideti totusi sa ne limitam aici strict la interventia "in lada"

Adi, lucrul " cu rama " n-o sa faca casa buna cu peste 300 de fam.
Tot aici e si puterea de munca acum si ... peste ani si ani.
Am gandit-o si eu, si inca nu am gasit alta varianta de a face fatza singur la peste 300 de fam. decat cu MER-ul ... s-au ME-ul cu conditia sa sa te tzina puterile la caturile pline cu miere.

Cum tu ai rama Dadant, e greu sa tii ritmul s-au sa schimbi tot ... dar ai 2 variante:
1. Sa-ti iei un om priceput ... ceea ce e cam dificil ...
2. Sa schimbi modelul de stup ... ceea ce iar e dificil dar ... sa poti sa lucrezi cu caturile, sa ai aceeasi rama si la nuclee ... sa formezi lot de 100 de roi anual cu ciclu de 3 ani ... se elimina din uz in al 3-lea an.
De un om vei avea nevoie chiar si asa, mai ales daca creste nr-l stupilor.
Nea Valter zice bine, sa traiesti nea Valter ... punctele 1 si 2 sint esentiale ( tipul de stup si materialul genetic ), n-ai cum sa le excluzi ... de acestea depinde punctele 2, 3, 4, 5 s. a. m. d.
Ca sa intru in detalii cu lucrul in lada cum ai tu, n-am ce sa spun nimic nou ca le stii bine.
La ME putem sa scriem mai multi dar ... tu vrei sa inmultzesti ... tot pe rama Dadant ?.
Atunci, omul e solutia.

Daca e loc de MER, da, poti sa intretzii catre 400 - 450 de fam. de productie tu singur, si inca 100 -150 de fam. care sint loco, donatoare de culegatoare si puiet capacit,fam-ii care fac parte din ciclul de reinoire.
De la nr-l acesta in sus, vei avea nevoie de om ... o fi el, lucru cu caturile da´ sint multe si astea.

Deci, pe scurt, sa poti mai mult, nu prea merge " cu rama " ci " cu catul ". cu aceeasi rama inclisiv la nuclee, cu lot de roii in ciclu de 3 ani implicit cresterea matcilor s-au achizitia lor, logistica corespunzatoare sa faci mutarile la timp si sa extragi cu caturi de schimb, mecanizat asta o stii bine ...

Cu roii e mai cu shepshish si mai mult de discutat dar ... mai vorbim, ca acuma-i tarziu ...
PS
Am vrut sa scriu altadata daa´ ... ce nu facu eu pt. tine ??? ... manc si-un pui fript !!!

[lucky5strike]

De acord, trebuie lucrat intensiv, lovit din toate pozitiile, facut slalom la nevoie. Trebuie avute mereu solutii de rezerva. De la 1 martie pana la 1 octombrie.

Dar daca toate astea le faci prea pe baza spatelui tau, hm... spatele mai cedeaza cate odata... si odata cu el si ceea ce sprijina... trebuie avut in vedere, daca temporar ai problema asta, devii indisponibil, cine te suplineste? Gardul cu propte, vantul nu-l culca...

Cum spuneam, de la un nr. de stupi e nevoie de oameni.

[gica]

Adi, lucrul " cu rama " n-o sa faca casa buna cu peste 300 de fam.
Tot aici e si puterea de munca acum si ... peste ani si ani.
Am gandit-o si eu, si inca nu am gasit alta varianta de a face fatza singur la peste 300 de fam. decat cu MER-ul ... s-au ME-ul cu conditia sa sa te tzina puterile la caturile pline cu miere.

Catre Adi Hodis si toti cei interesati.
Voi sunteti intr-o mare eroare,ca sa nu zic enorma.Albina aduna mierea si se pricepe orice amarat s-o estraga si s-o dea pe nimic la samsari.Asa ca faliment 100% scrie pe genul asta de apicultura industriala.
Am mai scris ca de la albine se mai poate lua si altceva;se poate lua usor si vinde mult mai bine decat mierea.
Acum o luna a trecut Adi Hodis pe la mine.Am deschis cativa stupi:
-Papa nea Gica,au nevoie de papa - zicea el.
Culesurile de vara au fost sub zero cu mult,60% din efectiv nu avea o lingura de miere. Angajati,rate,dobanzi,nevasta,copii toti vor bani.De unde ?
Dar eu am mai avut vreo 4-5 ani in care nu am scos o lingura de miere.Si in doi am umblat toata Oltenia cu ei.
Credeti-ma ca e greu si de dat cu presupusul.
Este,cred ultima mea postare la acest topic.

P.S. Ironia sortii face ca citind acest topic si comparand cu unul gen "Sunt incepator" se gasesc o multime de similitudini.Hazul incepe de aici incolo.
Va salut,aveti dreptul sa visati dar realitatea e putin crunta.

[topy]

A... finca tot vorbeam de eficienta... uite chiar astazi de exemplu:
am "umplut" ziua cu luatul magaziilor de pe stupi. Unele cu miere, in altele mai putina sau chiar deloc, dar nu asta e important.
Ei si uite asa ma surprind intr-un moment ca fara sa stiu de ce si cu cat folos dupa ce era luata magazia, din inertie si o lunga obisnuinta ia si-mpinge cu dalta printre crescaturile dintre spetezele superioare... sa le tai, s-arate cuibul bobo, nu
Pontul e ca dintre cele 10 rame de cuib existente in prezent, vreo 3-4 zboara afara din lazi pana la intrarea in iarna. Deci cu astea 3-4 pierdui inutil minute la cosmetizat...era loc in iarna de asa ceva... cele care nu ajung la bostinari.
Repet, d-aia ma framanta, cate chestii inutile (ca cea de mai sus) nu ne infraneaza ?

eu iau caturile de pe ei cand restrang cuiburile.acum am folia intre cuib si cat care are o fanta de cativa cm(asa la las la ultimul extras) pe unde circula albina si mai trage in cuib ce mai e prin rame.sa iei caturile acum eu o vad o interventie inutila.
fac tranvazare din familii recordiste.(intrebase adrian mai sus). crescatorie vreau sa fac pe viitor pentru ca incep sa dispara batranii de la care mai luam material biologic de care eu eram foarte multumit.nu faceau pastoral si aveau familii sa zicem selectionate de ei asa batraneste dar foarte bune.mie imi vindeau familiile slabe cica , care in martie-april ieseau undeva la 9 rame de musca pe propria lor putere.unul din batranii astia are 92 de ani.mai are 20 de familii.

[topy]

Zice bine dl. Valter, sintetizand este vorba in final de capacitatea noastra de a ne organiza. Bineinteles ca exista niste limite.

Tatal meu a fost stupar cu scoala(facuta la Busteni prin anii 50) si a lucrat in cooperatia de cosum(astia cu ghiocei pe la tample stiu ce e aia). De la el stiu ca norma pentru un stupar pe vremea aia era de 100 familii si pe timp de vara aveau pe tot sezonul activ dreptul la un ajutor. Nu au fost nici aia niste prosti care au stabilit norma asta!

E drept ca ceea ce faceau ei era departe de apicultura industriala dar eu nu-mi imaginez si nici nu stiu pe cineva care sa duca singur(stupar cu ajutor, bineinteles) mai mult de 300 familii in sistem pseudoindustrial.

Iar daca revenim la industrial atunci trebuie sa gandim totul prin prisma unei afaceri. Asta presupune investitii, presupune angajati, presupune un Buget care trebuie bine gandit si structurat. Deci e altceva!

Cooperatia de consum de pe vremuri era o afacere. Asta de la Bacau avea vreo 7 stupini, adica vreo 700 de familii care erau predate la 7 apicultori. Dar mai aveau un angajat care se ocupa de ei, adica facea toata bucataria: aprovizionarea cu tot ce trebuia, asigurarea vetrelor de pastoral(si faceau minim 6 mutari/sezon), supraveghea extractia mierii si preluarea de la apicultori a mierii si a altor produse secundare, etc.

Deci pana la urma daca vrei sa faci stuparit industrial nu trebuie sa fii numai stupar, trebuie sa devii om de afaceri!

cooperativele alea nu cred ca ar putea fi un exemplu.povestea un batran ca pe vremea cooperativelor i-au iesit stupii foarte slabi in primavara.(stupii proprii, nu avea legatura cu cooperativele).a impartit stupina in 3.stupii buni, medii si slabi.avea cam 1\3 din fiecare .avea doua vagoane identice de cate 20 de familii.a pus stupii buni intr-un vagon cei medii in al doilea si slabii acasa.a dus vagonul cu stupii medii undeva departe de vatra.la cateva zile dupa ce albina s-a orientat la noul loc a mutat vagonul la cateva zeci de metri si in locul lui a adus vagonul cu familiile puternice.era inainte de salcam.culegatoarea de la cel cu familii medii a fost preluata de vagonul cu familii bune.a plecat la salcam unde avea repartitie si s-a nimerit sa fie langa o cooperativa care avea 480 de "familii".cooperativa a scos 480 de kg de miere.respectivul a scos 400 de kg de miere de la 20 de stupi.diferentele de cheltuiala intre cele doua stupini sunt enorme.anul asta am vazut ceva asemanator : unul cu camion si vagon undeva peste 100 plecati de acasa avea dupa o rapita si doi salcami cu vreo 500 de kg de miere in plus fata de unul cu 15 stupi.ala cu 15 stupi bagase inainte de rapita cam 8 rame de puiet in fiecare lada care a plecat de acasa.nu stiu ce or fi facut in continuare.

[Adi Hodis]

Catre Adi Hodis si toti cei interesati.
...
Este,cred ultima mea postare la acest topic.
...

Nea Gica, parca te-ai suparat ... dar daca omul vrea sa discutam pe tema propusa de el, asta si facem.

Personal nu am contrazis niciodata diversificarea productiei.
Despre cules, o comparatie, cand la matale era zero cules, la el era ... ia spune tu Adi, cum a evoluat mana si floarea ? ( ca sa nu se creada ca vreau eu sa laud ).
Iar cand anii sint rai, foarte slab productivi, apai nici productia diversificata nu-i foarte stralucita, dar mai putem interveni noi cu stimulare ca sa mentinem ponta.
In rest, vrem nu vrem, apicultura merge mana-n mana cu natura si conditiile meteo, mai exact ploile ... unde-i seceta, e seceta si-n productie.
Cu veninul se poate mentine productia insa cu polenul ... nu prea, aporopo´ vazu-i pe Anunturi doar un singur interesat de achizitie polen, pe toate ofertele duce negocieri spre 35 lei/1 kg ... n-am vazut sa dea cuiva 40 lei cat cere vanzatorul, ce sa mai zicem de 45 lei s-au mai mult.
Aceeasi situatie ... samsarii ...

Revenind la subiect, inca odata sustin parerea dumitale, diversificarea este o varianta plauzibila ... eu am mai discutat cu el aspectul acesta in trecut dar presupun ca nu-l prea atrage inca, poate in viitor.

[Adi Hodis]

...
povestea un batran ca pe vremea cooperativelor ...
...anul asta am vazut ceva asemanator : unul cu camion si vagon undeva peste 100 plecati de acasa avea dupa o rapita si doi salcami cu vreo 500 de kg de miere in plus fata de unul cu 15 stupi.ala cu 15 stupi bagase inainte de rapita cam 8 rame de puiet in fiecare lada care a plecat de acasa.
...nu stiu ce or fi facut in continuare.

Topy draga, iti spun eu ce au facut in continuare ... au fructificat culesurile urmatoare ... si ceea ce au facut ei cu puietul capacit, este procedeul de donare material biologic din familii ajutatoare, procedeu care-l vei regasi prin postarile mele de mai sus.
Vin-o cu idei de a minimaliza interventia in stup/i ... ca asta pune pe " masa " initiatorul topicului ... in scopul de a mari efectivul de stupi la care sa faca fatza singur ... cu angajati, stiu ca e greu sa-si gaseasca.

[valter]

Incerc sa trec de pe dadant/lanstrot pe MER.E un pui de calvar...pe care sunt nevoit sa-l suport.

La ce a initiat Adi Blagulescu ca si discutie eu sper si cred ca macar cladirea fagurilor se va face cu destula usurinta in situata stupilor ME sau MER.
adicatelea, la dadant scormonesti in cuib sa cauti faguri buni de reformat si in locul lor sa introduci faguri ''de cladit'';
ori la ME sau MER ''arzi'' la fiecare familie ''in locul necesar''(jos sub cuib sau intermediar) cate un cat, fara a mai cotrobai dupa ce stiu eu ce reforme...

Activitatea poate fi facuta si de un stimabil necalificat dupa ce in prealabil ai stabilit pozitia de introducere a magaziilor, caturilor.

[Adi Hodis]

Nea Valter, asa este calvarul logisticii, apoi e mai usor ... eu am vrut sa renunt cand am trecut prin asta.
Treaba cu alesul ramelor se poate face imediat dupa centrifugare, eu asa fac, tot ce corespunde pt. cuib/ponta, separat ... ce mai corespunde pt. culesuri separat, ce trebuie reciclat, la fel separat si dupa ce i-a lins merg la topit.
La centrifuga e momentul triajului ca oricum trec prin maini, doar sa le puna pe categorii, chestie simpla de tot.

Caturile de schimb iarasi ajuta enorm, ai pus catul si izgonitorul, ai asigurat spatiu de depozitare a nectarului, dureaza v´o 2 ore pina iese culegatoarele la cules si continua activitatea.
Nu acelasi lucru se intampla cand scuturi ramele din cuibul verticalilor ... se intrerupe culesul.

[topy]

...
povestea un batran ca pe vremea cooperativelor ...
...anul asta am vazut ceva asemanator : unul cu camion si vagon undeva peste 100 plecati de acasa avea dupa o rapita si doi salcami cu vreo 500 de kg de miere in plus fata de unul cu 15 stupi.ala cu 15 stupi bagase inainte de rapita cam 8 rame de puiet in fiecare lada care a plecat de acasa.
...nu stiu ce or fi facut in continuare.

Topy draga, iti spun eu ce au facut in continuare ... au fructificat culesurile urmatoare ... si ceea ce au facut ei cu puietul capacit, este procedeul de donare material biologic din familii ajutatoare, procedeu care-l vei regasi prin postarile mele de mai sus.
Vin-o cu idei de a minimaliza interventia in stup/i ... ca asta pune pe " masa " initiatorul topicului ... in scopul de a mari efectivul de stupi la care sa faca fatza singur ... cu angajati, stiu ca e greu sa-si gaseasca.

pai asta fac.vin cu o idee preluata de la altii de a obtine cu stupi mai putini (deci munca mai putina) aceeasi cantitate de miere pe care altii o obtin cu mult mai multi stupi.de asta am postat diferentele de randament de mai sus.cunosc si practic tehnica cu familii ajutatoare.vreau sa mai dau un exemplu citit nu stiu pe unde:undeva prin nordul africii era o ferma de 1200 de familii.dupa ani de exploatare a acelor 1200 de familii s-a ajuns la concluzia ca e mai rentabil sa ai mai putini stupi dar mai puternici.au redus numarul undeva in jur de 300 de familii si faceau aceeasi productie ca atunci cand aveau 1200.
aici se doreste sa se ajunga undeva la 300 de familii pe productie.cam la ce numar de stupi ar trebui sa se ajunga cu roi, nuclee, familii ajutatoare si asa mai departe ca sa poti avea inainte de rapita 300 de familii apte de cules?vorbesc de familii nu de lazi.eu cred ca de aici ar trebui pornita discutia:de la cantitatea de miere marfa pe care vrei sa o obtii si cum poti face asta cu familii cat mai putine.
e o parere luata de la altii cu care eu sunt de acord.in concluzie:stupi mai putini, interventii in stupi mai putine.